Alinare pentru cei cu credite în euro după deprecierea leului: Euribor la 6 luni a căzut sub 1%

01 05. 2012
bani__euro__bancnote_47259700

În 10 iunie 2010 Euribor la 6 luni, una dintre cele mai importante referinţe pentru creditele în euro, depăşea nivelul de 1%, după ce timp de un an a stat sub acest nivel. A crescut apoi până la 1,831% în iulie 2011, după ce Banca Centrală Europeană a ridicat dobânda cheie şi criza euro a intrat într-o nouă fază.

De la venirea italianului Mario Draghi în fruntea BCE, politica monetară a fost relaxată substanţial şi dobânzile reduse cu 0,5 puncte procentuale la nivelul minim istoric de 1%. De asemenea, BCE a furnizat aproximativ 1.000 de miliarde de euro băncilor comerciale în operaţiuni repo cu scadenţa la trei ani – băncile pun titluri de stat şi alte active eligibile în schimbul banilor.

Asta a făcut ca din decembrie dobânzile pe piaţa monetară interbancară nesecurizată din zona euro, cea care dă cotaţiile Euribor, să scadă puternic. Euribor la 6 luni a scăzut de la 1,7%, cât era la începutul lunii decembrie, la 0,998% pe 30 mai.

O astfel de reducere de 0,7 pp, la un credit de 60.000 de euro pe 30 de ani, cu o dobândă anterioară de 7%, face ca rata lunară să scadă de la 400 de euro la 371 de euro.

Astfel se compensează din deprecierea leului, care afectează o mare parte dintre cei cu credite în euro, afectaţi de fluctuaţiile negative ale monedei naţionale. Exprimată în lei la cursul mediu BNR, rata din decembrie era de 1.730 de lei (4,3267 lei/euro), în timp ce cea redusă din prezent se ridică la 1.631 de lei (4,397 lei/euro).

De asmenea, cotaţia Euribor la 3 luni, şi ea foarte des utlizată ca indicator de variaţie pentru creditele în euro, s-a înjumătăţit din decembrie şi până acum, de la 1,47% la 0,7%.

BCE nu a arătat până acum că are de gând să mai ofere lichiditate pe termen lung, deşi Italia şi, mai ales, Spania au început să resimtă din nou presiuni pe randamentele cerute de investitori la datoria de stat, după o perioadă în care acestea au scăzut puternic.

Băncii centrale cu sediul la Frankfurt i s-a cerut în mai multe rânduri mai multă intervenţie de către bancheri, pe modelul Rezervei Federale a SUA. Însă politica laxă a BCE a născut ulterior nemulţumiri în rândul reprezentanţilor Germaniei, care au susţinut că banca îşi depăşeşte mandatul, mai ales după ce a cumpărat obligaţiuni ale ţărilor PIIGS de 214 miliarde de euro.