Acţionarii celor două bănci au aprobat în noiembrie fuziunea, în urma căreia ar fi fost creată cea mai mare bancă elenă, bine poziţionată pentru a face faţă crizei datoriilor de stat, care a cauzat retrageri de depozite şi creşterea creditelor neperformante, transmite Reuters.
Însă conversia de obligaţiuni prin care Grecia şi-a redus datoria de stat cu peste 100 miliarde euro a indus pierderi mult mai ridicate celor două bănci faţă de nivelul estimat la încheierea acordului de fuziune.
„Consiliul Alpha Bank va convoca adunarea generală a acţionarilor, unde va propune revocarea deciziei de fuziune adoptată pe 15 noiembrie”, a declarat un purtător de cuvânt al băncii.
Un alt oficial Alpha Bank a declarat pentru Reuters că adunarea acţionarilor va fi convocată pentru 27 martie.
Expunerea Alpha Bank pe datoria de stat a Greciei este cu aproximativ 50% mai mică decât cea a EFG Eurobank.
Acţiunile celor două bănci erau în urcare cu aproximativ 5% miercuri dimineaţă la Atena.
Analiştii consideră că retragerea Alpha din acord ar putea pregăti terenul pentru alte fuziuni sau achiziţii în sistemul bancar elen.
Eurobank consideră că fuziunea ar fi fost benefică pentru ambele părţi, a declarat pentru Reuters o sursă oficială din cadrul băncii.
„Considerăm că tranzacţia avea sens şi ar fi putut aduce sinergii serioase, dar dacă Alpha nu mai vrea nu putem face o căsătorie cu forţa”, a arătat sursa citată.
Grupul rezultat în urma fuziunii ar fi fost a 23-a bancă din zona euro după active, cu active totale de 145 miliarde de euro, credite de 98 miliarde de euro şi depozite de 68 miliarde de euro.
Ambele grupuri financiare elene sunt prezente şi în România. EFG Eurobank controlează Bancpost.
Fuziunea Alpha Bank România – Bancpost ar fi reprezentat cea mai mare consolidare efectuată vreodată în sectorul bancar românesc şi ar fi creat a treia mare bancă de pe piaţă, cu active de 30 miliarde lei.
Consiliul Concurenţei a aprobat anul trecut fuziunea Alpha Bank România cu Bancpost.