Alro a trecut pe profit în 2015: 85 de milioane de lei, faţă de pierderi de 134 milioane de lei în 2014

Totodată, cifra de afaceri s-a majorat cu 15%, la 2,3 milioane de lei, de la 2 milioane de lei în 2014.

‘Rezultatele financiare pe care le-am înregistrat anul trecut demonstrează, încă o dată, că strategia implementată a fost corectă şi poate menţine viabilitatea companiei în cele mai dure condiţii de piaţă. Investiţiile de peste 550 de milioane de dolari realizate în ultimii 11 ani ne-au ajutat să consolidăm şi să extindem portofoliul de produse, să reducem consumurile specifice şi costurile finale. În plus, reducerea schemei de sprijin pentru sectorul energiei regenerabile are rolul de a elimina distorsiunile cu care s-a confruntat industria noastră. În felul acesta, putem concura de pe poziţii egale cu competitorii noştri’, a precizat Dobra.

Anul trecut, piaţa internaţională a aluminiului a continuat să scadă semnificativ, cu impact major asupra cotaţiilor. Dacă minimul anului 2014 a fost de 1.642 dolari/tonă, anul trecut minimul s-a situat sub 1.440 dolari/tonă, în luna noiembrie. De altfel, nici 2016 nu a adus o revigorare a preţului aluminiului, acesta rămânând sub nivelul de 1.550 dolari/tonă, scrie Agerpres.

‘În acest context dificil, fluxurile de numerar ale companiei au fost în plus afectate de achiziţia cotei integrale de certificate verzi pentru anul 2014 ce s-a efectuat în primul trimestru al anului 2015. Aceasta a fost finanţată printr-un împrumut pe termen scurt, rambursat în proporţie de 75% până la 31 decembrie 2015’, a arătat reprezentantul companiei.

Totodată, costul cu materiile prime s-a diminuat datorită operării capacităţii de reciclare a deşeurilor de aluminiu. Circa 10% din aluminiul primar produs la Alro provine din deşeuri reciclate. Pentru acest tip de aluminiu, consumul de energie electrică este cu 90% mai mic, comparativ cu cel pentru producţia aluminiului electrolitic. De asemenea, compania a continuat să mizeze pe dezvoltarea sectorului de aluminiu cu grad mare de procesare, pentru care marjele de profit sunt superioare.

Anul trecut, producţia totală de aluminiu primar a fost de 271.000 de tone, în creştere de la 263.000 de tone, înregistrate în 2014. Producţia de aluminiu procesat s-a apropiat de 79.000 de tone, faţă de aproape 78.000 de tone, în 2014.

În 2015, Alro a înregistrat o creştere a vânzărilor pentru produsele cu valoare adăugată mare şi foarte mare, atât în sectorul de aluminiu primar, cât şi în sectorul de aluminiu procesat. Astfel, în sectorul de aluminiu primar, compania a raportat o creştere a vânzărilor de sârmă cu circa 4.500 de tone, iar în sectorul de aluminiu procesat, Alro a avut livrări mai mari cu peste 1.000 de tone pentru benzi.

În aceste condiţii, dar şi pe fondul aprecierii dolarului american faţă de leul românesc, valoarea vânzărilor Alro a crescut cu 15%, în 2015, comparativ cu 2014. În consecinţă, marja brută a companiei a crescut la 15%, în 2015, faţă de numai 8%, în 2014.

De asemenea, Alro a înregistrat un rezultat operaţional (EBIT) de circa 198 de milioane de lei, faţă de 32 de milioane de lei, în 2014. Profitul net al companiei a fost de 9,6 milioane de lei, în 2015, faţă de o pierdere de 109 de milioane de lei, înregistrată în 2014.

‘Având în vedere impactul semnificativ generat de marcarea la piaţă a instrumentelor financiare derivate care nu se califică pentru contabilitatea de acoperire, începând cu primul trimestru al anului 2013, conducerea companiei a decis că indicatorul rezultat net ajustat reprezintă un indicator mult mai relevant pentru a urmări performanţa financiară a companiei’, au explicat oficialii companiei.

Tot în 2015, Alro şi-a asigurat sumele necesare pentru investiţii, semnând o facilitate de credit cu Black Sea Trade and Development Bank, în valoare de 60 de milioane de dolari, din care 15 milioane de dolari au fost deja investiţi în companie în cursul anului 2015.

În plus, Alro a semnat un împrumut de tip revolving de 137 de milioane de dolari cu un consorţiu de bănci, prin care se refinanţează, în principal, un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 120 de milioane de dolari, obţinut în 2010.