Producătorul român de aluminiu Alro Slatina a plătit, în ultimii trei ani, 170 de milioane de dolari pe ecotaxe, contribuţia pentru sprijinirea energiilor regenerabile şi contribuţia pentru cogenerare, ceea ce făcut ca fabrica să producă pierderi de peste 100 de milioane de dolari. Încă un an în care aceste ecotaxe ar fi rămas la nivelul de dinainte de 1 ianuarie 2015, şi fabrica din Slatina ar fi tras obloanele, pentru că acţionariatul nu ar mai fi suportat încă un an de pierderi, a spus Gheorghe Dobra, directorul Alro.
De la 1 ianuarie, industria energointensivă, inclusiv Alro Slatina este scutită, prin lege, de plata a 85% din certificatele verzi aferente energiei electrice consumate. Pe cale de consecinţă, în primul trimestru al acestui an, Alro a revenit pe profit, cu un rezultat net de 23 de milioane de lei, faţă de pierderi de 44 de milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit oficialilor Alro, rezultatul din primul trimestru a fost influenţat parţial şi de revenirea cererii la export, dar şi de o cotaţie stabilă a preţului aluminiului de pe pieţe.
„Încă o dată, rezultatele noastre dovedesc că avem operaţiuni puternice şi solide, că am luat măsurile corecte pentru reducerea costurilor şi pentru adaptarea la contextul internaţional, dar şi că ne-am axat pe mixul corect de produse. Cu toate acestea, în primul trimestru al anului 2015, fluxurile de numerar ale Companiei au fost puternic afectate de plata aferentă achiziţiei de certificate verzi pentru anul 2014, pentru care am fost nevoiţi să apelăm la finanţare bancară”, a declarat Marian Năstase, preşedintele CA Alro.
Pentru acest an, Alro a bugetat un profit net de 63 de milioane de dolari, comparativ cu o pierdere de 34 de milioane de dolari în 2014. Compania va produce 264.000 de tone de aluminiu primar , din care produsele procesate vor fi 85.000 de tone.
Alro este furnizor de produse procesate din aluminiu pentru industria aeronautică, industria auto, precum şi pentru construcţii. 70% din producţie este exportată.
Scutirea în proporţie de 40% până la 85% a marii industrii de la plata certificatelor verzi s-a făcut în urma unui lobby intens din partea fabricilor. Aceştia au ameninţat inclusiv cu închiderea afacerilor din România.
Industria energointensivă, cu 760.000 de angajaţi, n-ar mai fi putut să suporte efectul cumulat al scumpirii curentului din cauza certificatelor verzi şi căderea preţului la produsele pe care le comercializa şi ameninţa cu închiderea fabricilor sau relocarea lor. In extremis, Ministerul Economiei a creat proiectul de schemă de ajutor de stat care presupune exceptarea de la plata unei anumite cantităţi de certificate verzi pentru un număr de circa 300 de fabrici energointensive. Schema de ajutor de stat a primit acceptul Bruxelles-ului în forma gândită de statul român.
Certificatele pe care cei 300 de mari consumatori industriali de energie nu le mai plătesc au fost redistribuite celorlaţi consumatori din ţară, inclusiv populaţiei.