O analiză SWOT a pandemiei de acum, comparativ cu cea din 1918, realizată de senior economistul de la Stabilitate din BNR, arată că punctele slabe ale economiilor în luptă cu coronavirusul sunt globalizarea, care majorează riscul de contagiune al virusului, şi dependenţa de un întreg lanţ de producţie pentru supravieţuire. Avantajele sunt date de existenţa sistemului financiar, care permite statelor şi companiilor să se împrumute pentru a se salva. Riscul care poate afecta o revenire economică rapidă a statelor lumii implicate în acest război este şomajul. „Un şomaj prelungint afectează consumul şi chiar obiceiurile de consum ale indivizilor”, spune Alupoaie.
Pornind de la realităţile deja cunoscute: scăderea preţului ţiţeiului, şomajul foarte mare în unele state (SUA), care afectează cererea, Alexie Alupoaie concluzionează că depindem de o problermă sanitară. „Este un adevărat război cu un inamic necunoscut, invizibil. În această etapă,practic toate ţările sunt invadate de acest inamic desre care nu ştimnimic cvu siguranţă”, subliniază Alupoaie. El arată că, în comparaţie cu pandemia de gripă spaniolă din 1918, globalizarea de acum ajută foarte mult la răspândire virusului necunoscut şi îl face mult mai contagios decât a fost cel din 1918. „În plus, în 1918, gospodărtiile depindeau foarte mult de autoconsum: cultivai aveai ce mânca, autoconsumul a ajutat atunci. Acum nu mai este posibil aşa ceva, populaţia este dependentă de un întreg lanţ de producţie a livrării si distribuirii alimentelor”, spune economistul.
Totuşi, acum există şi o parte bună: sistemul financiar care poate ajuta statele şi companiile să se împrumute între ele, dispersând riscurile şi făcând posibilă alimentarea economiilor cu materii prime. La 1918 nu exista aşa ceva. Alexie Alupoaie precizează că, pentru a seasigura o ieşire rapidă din criza economică trebuie evitat un şomaj prelungit. Un şomaj prelungit poate determina o reticenţă psihologică la nivelul fiecărui individ în a consuma, fapt care afectează cererea, iar o cerere scăzută determină şi o ieşire mai lentă din recesiune. Ceea ce este clar un avantaj în contextul actual este faptul că, circulaţia rapidă a informaţiei şi nivelul ridicat al tehnologiei salvează multe joburi în această perioadă.
Printre procedurile prin care o companie poate să îşi reducă în această perioadă costurile cu forţa de muncă, fără a renunţa la angajaţii de care se va putea să aibă nevoie după repornirea economiei, se numără şomajul tehnic sau reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile, cu caracter temporar şi cu reducerea corespunzătoare a salariului, transferul angajaţilor care nu sunt chiar în linia întâi a business-ului către un furnizor extern şi îngheţarea salariilor, bonus-urilor şi alte beneficii, dar după o discuţie în prealabil cu fiecare angajat în parte.