Amatorism sau mârşăvie guvernamentală? Încasările din taxa suplimentară pe gaze cresc, deşi preţul a fost plafonat, în jos. Explicaţii

01 02. 2019
romgaz__4567876543_66393700

Veniturile din “taxa pe venituri suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale” sunt mai mari în acest an, cu 2,7% faţă de anul precedent, şi ajung la 916 milioane de lei.

Deci statul estimează,în mod pradoxal pe baza informaţiilor de aczm, că va încasa în plus 24 de milioane de lei, în condiţiile în care a reglementat, la loc, preţul de producţie a gazelor şi l-a plafonat la 68 de lei/MWh, sub preţul pieţei de anul trecut pentru care se aplicau procentele de impozitare.

Impozitul suplimentar asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale a fost introdus în 2003. Impozitul se calculează prin aplicarea unor procente de 60% și, respectiv, de 80% din veniturile suplimentare obţinute din preţuri de vânzare cuprinse între 45 şi 85 de lei/MWh de gaz, şi, respectiv peste 85 de lei.

Or, cum timp de trei trimestre din acest an preţul va fi limitat la 68 de lei (nivel mai mic decât orice preţ din anul trecut, şi mult sub cel din ultimele luni: 89 lei în noiembrie, 95 lei în decembrie-cotaţii BRM) nu prea este posibilă în mod raţional o creştere a veniturilor din această taxă decât în varianta în care producţia creşte semnificativ în acest an, ceea ce iaraşi este destul de puţin probabil, în urma prevederilor OUG 114. Or, asociaţiile petroliştilor au spus că în acest an va urma o scădere a cantităţilor extrase. În condiţiile în care profitabilitatea sectorului scade ca urmare a plafonării preţurilor şi a introducerii noii taxe de 2% pe cifra de afaceri.

Efectul pevizibil al plafonării preţurilor la gaze a fost anunţat chiar de Darius Vâllcov când a prezentat Ordonanţa. “Prin această măsură, statul român nu câștigă niciun ban în plus; dimpotrivă, bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5 – 2 miliarde de lei. Acești bani nu se vor mai încasa din cauza dividendelor care vor fi reduse, dividende încasate de la companiile de energie, și, de asemenea, din taxa privind profiturile suplimentare”, declara secretarul de stat Darius Vâlcov în momentul adoptării OUG 114”, spunea Vâlcov în decembrie.

Acum însă, Finanţele estimează în buget un plus din această taxă. Întrebarea este dacă au făcut-o din amatorism sau “să se închidă cifrele”, sau se mai pregăteşte ceva. Adică o creştere a taxării companiilor Romgaz şi Petrom, cei doi producători de gaze ai ţării, lovite deja grav de prevederile OUG 114.

Primul paradox este păstrarea acestui impozit suplimentar pe cîştigurile din “liberalizare”, deşi preţul nu va mai liberalizat, ci fixat de stat, prin lege. Dar asta nu e tot. Dacă cei de la Finanţe au pus cifra de încasări nu din amatorism sau voit supraestimat, ci pe baza unor calcule, înseamnă că au luat în calcul o nouă majorare a taxării, care stă la sertar, de data asta în Parlament, şi care va risca să îngroape producţia actuală de gaze a ţării.

Este vorba despre un proiect de lege prin care acest impozit pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețului la gaze nu se vor calcula în funcție de prețurile la care gazele sunt efectiv vândute, deci 68 de lei, ci in funcție de prețurile de la Central European Gas Hub (CEGH) din Austria, ca în cazul redevențelor, care se plătesc la acest preţ după o decizia a autorităţilor române luată în primăvară.

Citeşte şi:

Legea care omoară producătorii de gaze, pe masa deputaţilor. Taxele se dublează, din preţul de 90 de lei/MWh, Petrom şi Romgaz rămân cu 5 lei

O altă propunere vizează modificarea formulei de calcul a impozitului. Este eliminată deductibilitatea redevențelor la calculul impozitului suplimentar la gaze. Practic, se va plăti impozit la impozit, dat fiind că impozitul suplimentar se va aplica preţului şi redevenţei plătite deja, dat fiind că aceasta nu mai este deductibilă.

Aşa s-ar explica o creştere a veniturilor din această taxă, dat fiind că preţul de acolo este acum la circa 120 de lei MWh.

Legea a fost dezbătută în comisii la Deputaţi toamna trecută, înainte de adoptarea OUG 114. Ea este acum la Comisia de Buget, după ce a trecut de Comisia de Industrii.