Amazonia a pierdut în mai puţin de 40 de ani o suprafaţă aproape echivalentă cu cea Columbiei, din cauza defrişărilor

Defrişarea a distrus 12,5% din acoperirea vegetală a celei mai mari păduri tropicale de pe planetă între 1985 şi 2023, conform datelor satelitare analizate de Reţeaua Amazoniană de Informaţii Socio-ambientale şi Geografice (RAISG), un colectiv de cercetători şi ONG-uri, scrie Agerpres.

Peste 88 de milioane de hectare au fost defrişate în Brazilia, Bolivia, Peru, Ecuador, Columbia, Venezuela, Guyana, Surinam şi Guyana Franceză, în condiţiile în care Amazonia are o importanţă vitală pentru climă prin absorbţia unor cantităţi uriaşe de carbon.

În majoritatea cazurilor, defrişările sunt realizate pentru extinderea activităţilor miniere sau agricole, potrivit studiului.

Specialiştii de la RAISG vorbesc despre o „transformare accelerată” în Amazonia, identificând o „creştere alarmantă” a utilizării terenului ocupat anterior de păduri pentru instalarea de mine (+1.063%), culturi agricole (+598%) sau creşterea animalelor (+297%).

„Numeroase ecosisteme au dispărut pentru a face loc unor vaste întinderi de păşuni, de câmpuri de soia sau de alte monoculturi, sau s-au transformat în cratere pentru extragerea aurului”, au avertizat specialiştii.

„Odată cu pierderea pădurii, emitem mai mult carbon în atmosferă, iar asta perturbă întregul ecosistem care reglează clima şi ciclul hidrologic, afectând în mod clar temperaturile”, a explicat pentru AFP Sandra Rios Caceres, de la Institutul pentru Binele Comun, o asociaţie peruană care a participat la studiu.

Această specialistă consideră că pierderea acoperirii vegetale în Amazonia este direct legată de „evenimentele extreme pe care le trăim în prezent”, inclusiv seceta severă şi incendiile de vegetaţie care devastează mai multe ţări din America de Sud.

Unii afluenţi ai Amazonului sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, ameninţând modul de viaţă al celor aproximativ 47 de milioane de oameni care trăiesc pe malurile lor.

În pofida eforturilor unor ţări precum Brazilia sau Columbia de a reduce despăduririle în Amazonia, 3,8 milioane de hectare de pădure tropicală au fost defrişate în regiune anul trecut, un record nemaiîntâlnit în ultimele două decenii, echivalentul unei suprafeţe aproape egale cu cea a Elveţiei.

Evenimentele climatice „tot mai extreme şi mai frecvente” favorizate de defrişări „continuă să afecteze o Amazonie deja slăbită, atât în ceea ce priveşte capacitatea sa de regenerare, cât şi în rolul său de a regla clima planetei”, concluzionează studiul.