”Noi, reprezentanţi ai ţărilor partenere din Uniunea Europeană, dorim să ne reafirmăm apartenenţa la destinul nostru comun împreună cu România, bazat pe valori comune şi în special pe statul de drept. Recunoaştem că România a făcut, în ultimul deceniu, progrese semnificative în ceea ce priveşte construirea unui parcurs şi aplicarea unor reforme credibile în domeniul justiţiei. Cu toate acestea, convingerea noastră este că legile adoptate recent privind reforma justiţiei, în forma lor actuală, precum şi recentele amendamente propuse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, riscă să pună în pericol aceste progrese”, se arată în comunicatul comun al celor şapte ambasade.
În document se mai precizează că, la reuniunea Consiliului European din 12 decembrie, UE a adoptat concluzii pe tema Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) cu privire la reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei în România, scrie News.ro.
”Concluziile subliniază, în special, „necesitatea predictibilităţii, a transparenţei depline şi a consultărilor incluzive” în ceea ce priveşte reforma justiţiei, în conformitate cu prevederile raportului Comisiei Europene din cadrul MCV. În plus, Consiliul solicită României să evite orice pas înapoi”, se mai arată în comunicat.
”În acest context, facem apel la părţile implicate în proiectul de reformă a justiţiei să evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei şi să ceară, fără întârziere, avizul necesar al Comisiei de la Veneţia, pentru a menţine astfel independenţa sistemului judiciar şi a păstra intact procesul de reformă în general”, mai precizează cele şapte reprezentanţe diplomatice.
Ambasadele îşi exprimă încrederea că toţi actorii politici implicaţi vor acorda atenţia cuvenită acestor preocupări legitime, ”în concordanţă cu angajamentul nostru european comun, şi vom fi în continuare gata să sprijinim România în eforturile ei de a reafirma acest angajament”.
O acţiune similară a mai multor ambasade a avut loc în luna februarie, după adoptarea de către Guvernul Grindeanu a OUG 13.
Ambasadele Belgiei, Canadei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Statelor Unite au transmis atunci, într-o declaraţie comună, o serie de critici la adresa Guvernului pe tema OUG privind Codurile penale, cerând retragerea iniţiativei pe motiv că „subminează” poziţia României şi o îndepărtează de parcursul european şi al statului de drept.
Declaraţia a fost transmisă de către Ambasada Franţei, în numele ambasadelor Belgiei, Canadei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Statelor Unite.
„Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, ne exprimăm profunda noastră îngrijorare cu privire la acţiunile Guvernului României din seara zilei de 31 ianuarie 2017, care au subminat progresele României în privinţa statului de drept şi a luptei anticorupţie din ultimii 10 ani. Acest act, care contravine înţelepciunii colective a întregii comunităţi judiciare şi a statului de drept, a elementelor credibile din societatea civilă şi a îngrijorărilor demonstrate de către cetăţenii români din ultimele două săptămâni, nu poate decât să submineze poziţia României în cadrul comunităţii internaţionale şi riscă să afecteze negativ parteneriatele care stau la baza valorilor comune”, se arată în mesaj.
Potrivit declaraţiei comune, semnatarii speră că Executivul român „va schimba acest curs nesănătos”. „În timp ce amendamente la legile şi procedurile existente sunt necesare ocazional, aceste schimbări trebuie făcute doar printr-un proces comprehensiv şi de reală consultare a tuturor factorilor interesaţi”, se mai arată în mesaj.
Cancelariile străine atrag ateţia şi asupra recentului raport MCV, care stabileşte condiţiile pentru evitarea reevaluării progreselor făcute în lupta anticorupţie, spunând că speră că România va acţiona în spirit european.
Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvernul Grindeanu marţi noapte privind modificarea codurilor penale a fost publicată în Monitorul Oficial, iar cea mai mare parte a prevederilor ar urma să intre în vigoare la 10 zile de la publicare.
Plenul CSM a avut miercuri pe ordinea de zi anunţată doar avizarea OUG privind codurile penale. În condiţiile în care OUG a fost adoptată marţi noapte de Guvern, care nu a mai aşteptat avizul CSM, ordinea de zi a rămas fără obiect, astfel că plenul a suplimentat şi ulterior a adoptat, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale în cazul existenţei unui conflict de natură constituţională între puterea judecatorească şi cea executivă.
Modificările Codului Penal şi ale Codului de Procedură Penală se referă la definirea şi pedepsirea abuzului în serviciu, stabilind şi un prag minim de 200.000 de lei de la care acesta este faptă penală, lărgesc categoria persoanelor care ies de sub incidenţa prevederilor referitoare la favorizarea infractorului şi stabilesc că denunţul este valabil doar dacă este făcut în termen de şase luni de la comiterea faptei.