“Doamna ambasador Kathleen Kavalec s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă. Ei au discutat despre oportunităţile de continuare a cooperării bilaterale şi multilaterale, inclusiv în ce priveşte investiţiile în Marea Neagră ale companiilor din domeniul energiei. Doamna ambasador a subliniat că „actualii şi viitorii investitori au nevoie de un sistem de reglementări şi de impozitare stabil, previzibil şi transparent”.
Anunțul apare pe pagina de facebook a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București. Discuția a avut loc la doar o zi după ce presa a aflat că firma Black Sea Oil and Gas (BSOG), controlată de giganticul fond de investiții american Carlyle, prima companie care a extras gaze “noi” din Marea Neagră anul trecut, a atacat în instanță contribuția de solidaritate de 60% pe profiturile ″excesive″ ale companiilor din energie, impusă la finalul anului trecut de Guvern prin ordonanță de urgență.
Potrivit Profit.ro, care a publicat prima informația, BSOG și partenerii ei dat în judecată Guvernul, Ministerul Finanțelor și ANAF în contencios administrativ, obiectul acțiunii lor fiind ″excepție de neconstituționalitate″.
″Taxa suplimentară existentă în România anterior ordonanței 186 corespundea chiar mai mult decât nivelul contribuției de solidaritate, așa cum a fost avută în vedere de UE, ceea ce face ca orice creștere a producției interne de gaze să fie de neconceput. Mai mult, contribuția de solidaritate afectează BSOG într-un mod mai drastic decât pe alți jucători, având în vedere că BSOG a început producția abia în 2022, deci nu are profituri anterioare la care să se raporteze, astfel încât să fie scutită de impozit″, au spus cei de la BSOG, pentru publicația amintită.
BSOG a insistat în trecutul recent, după discuții cu mediul guvernamental și politic, că legea privind taxa de solidaritate, care în teorie i s-ar aplica și ei, trebuie schimbată. Compania a avansat și un amendament, în procedura de aprobare în Parlament a OUG din decembrie 2022, care a introdus taxa.
“Prin derogare de la prevederile articolului 1, contribuabilul care nu a avut producție în perioada de referință 2018-2021 este scutit de la plata contribuției de solidaritate”, suna amendamentul.
Deputații au votat însă în final legea de adoptare a vechii OUG fără a ține cont de aceasta cerință, care nici măcar nu a fost discutată înainte să ajungă la vot, așa că BSOG ar trebui să plătească taxa, foarte probabil și pentru profitul anului 2022.
După acest vot, BSOG a dat în judecată Guvernul, iar acesta nu este singurul diferend cu statul român – compania are deschis proces în arbitraj internațional pe tema impozitului suplimentar la gaze, pe care crede că n-ar trebui să-l plătească, pentru că nu exista în lege la momentul în care a preluat concesiunea.
BSOG și partenerii săi au început oficial producția de gaze în Marea Neagră în perimetrul Midia, în luna iunie 2022, la un nivel de un miliard de metri cubi pe an, care se adaugă celor 5 extrase de Romgaz și spre 4 extrase de Petrom. Sunt primele gaze noi extrase din Marea Neagră și introduse în sistemul național de transport. BSOG este deținută de fondul american de investiții Carlyle și este în proces de vânzare a concesiunii din Marea Neagră care produce acum gaze. Petrom este una dintre companiile interesate, alături de alte zece firme. Prețul vehiculat, de peste un miliard de euro pentru vânzarea participației BSOG și a parterilor (BSOG ar dori 800 de milioane pentru cota ei de 70%) este socotit însă de piață exagerat de mare, momentan.
Sursa foto: Facebook.com/bucharest.usembassy