Ambasadorul german: E exclusă aderarea completă la Schengen fără raport MCV satisfăcător în 2012

Menţionând că libera circulaţie în interiorul Uniunii Europene este un bun de mare preţ, diplomatul german precizează că, de aceea, Guvernul federal se implică hotărât pentru ca, odată cu îndeplinirea tuturor condiţiilor, regimul Schengen să poată fi aplicat în întregime şi României, şi Bulgariei.

Andreas von Mettenheim aminteşte că, aşa cum se ştie, condiţiile tehnice necesare aderării au fost îndeplinite, dar că până acum nu a existat nicio înţelegere privind aderarea completă, deoarece, în urma deficienţelor statului de drept şi a lipsei progreselor în domeniul combaterii corupţiei precum şi în cel al reformei în justiţie, constatate de ani de zile în cadrul activităţilor de monitorizare în domeniile justiţie şi afaceri interne, aderarea completă la Schengen nu părea, până în prezent, să fie posibilă din punct de vedere politic.

Întrebat dacă Guvernul Federal mai susţine varianta aderării în doi paşi, cu frontierele aeriane şi maritime în prima fază până la sfârşitul lui 2012, iar apoi cea terestră în 2013, ambasadorul a răspuns: „Da, în proporţie de 100%”.

El a amintit că Germania a condiţionat continuarea procesului de aderare de raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi că raportul publicat la 18 iulie relevă progresele făcute de România în cei 5 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, însă se referă şi la preocupările faţă de ireversibilitatea şi sustenabilitatea reformelor, „preocupări care au fost întărite de recentele evoluţii în planul politicii interne a României”.

„Din acest considerent, Comisia porneşte de la premisa că actualele controverse politice din România periclitează într-o mare măsură progresele obţinute până acum şi dovedesc că multe reforme încă nu sunt bine ancorate. De aceea, Comisia va întocmi, până la sfârşitul acestui an, un alt raport în cadrul MCV pentru a evalua dacă s-a ţinut cont de preocupările sale şi dacă principii-cheie precum statul de drept şi independenţa actului de justiţie, ca parte a echilibrului puterilor într-o democraţie care funcţionează în mod corespunzător, se bucură de o recunoaştere socială mai amplă”, menţionează Andreas von Mettenheim.

În opinia sa, raportul suplimentar din luna decembrie constituie „o mare şansă pentru Guvernul României pentru a înlătura preocupările celor de la Bruxelles”.

Diplomatul german precizează că porneşte de la premisa că Guvernul de la Bucureşti se va folosi de această şansă.

Întrebat care este poziţia Guvernului Germaniei privind desfăşurarea în continuare la nivel european a discuţiilor referitoare la aderarea celor două ţări la Schengen, ambasadorul răspunde: „Consider că este exclus ca statele membre ale Uniunii Europene să decidă asupra aderării complete la spaţiul Schengen înainte să fi fost publicat în decembrie acest raport suplimentar cu un conţinut satisfăcător. În opinia mea, acest lucru are pentru România două semnificaţii: să continue energic reformele în justiţie şi combaterea corupţiei, însă în acelaşi timp să perceapă actuala criză politică ca pe o şansă pentru un nou început din punct de vedere politic”.

El subliniază că „toate forţele politice ar trebui să regăsească, în cel mai scurt timp, calea spre o convieţuire constructivă în interesul României şi al cetăţenilor români”.

În 18 iulie, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, în prezentarea raportului privind MCV, că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-şi respecte angajamentele, situaţia urmând a fi monitorizată şi un nou raport adoptat în acest an.

„Vom continua să monitorizăm situaţia (…) Un nou raport va fi adoptat până la sfârşitul anului”, a spus Barroso, care a arătat că prin acest document se va constata dacă autorităţile de la Bucureşti au dat răspuns îngrijorărilor ridicate de Comisia Europeană.

El a asigurat că va fi monitorizată în continuare „cu mare atenţie” evoluţia din România şi respectarea angajamentelor asumate de către premierul Victor Ponta pentru reinstaurarea respectului pentru statul de drept şi independenţa sistemului judiciar.

Barroso a arăta că evenimentele din precedentele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană şi UE, iar acestea „au zdruncinat” încrederea în România.

În 21 iulie, ministrul de Externe, Andrei Marga, declara, la Realitatea TV, că are „sentimentul lăuntric” că România va adera la spaţiul Schengen parţial în această toamnă, existând sprijinul Franţei, însă decizia se va lua în funcţie de organizarea referendumului.

Marga a precizat că în privinţa raportului CE privind MCV sunt multe ţări membre UE care „leagă” acest raport de aderarea la spaţiul Schengen.

„Ideea aderării în două trepte, deci în această toamnă spre iarnă cu frontierele maritimă şi aeriană şi în primăvară cu frontierele terestre, această soluţie propusă la origini de Germania, agreată de Franţa, sau în orice caz, asupra căreia au căzut de acord, soluţia rămâne valabilă. Până la această oră reprezentanţii Franţei au spus că ei merg pe această soluţie, urmează să vedem în zilele viitoare care este opinia de la Berlin”, a declarat Marga.

Ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich şi-a exprimat îndoiala cu privire la o aderare apropiată a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, într-un interviu publicat miercuri, relatează AFP.

„Se poate ca anularea prevăzută a contoalelor pe aeroporturi şi în porturi să fie întârziată în continuare”, a declarat ministrul pentru cotidianul regional german Hamburger Abendblatt, adăugând că „nu vede pentru mult timp (de-acum înainte) deschiderea frontierelor terestre”.

„Din nefericire, evoluţia din Bulgaria nu este atât de avansată pe cât puteam spera. România se angajează pe o cale politică îndoielnică. Trebuie să ne uităm, desigur, în cadrul unei aderări a unei ţări la Spaţiul Schengen la situaţia (cu privire la) statul de drept”, a precizat Hans-Peter Friedrich.

În septembrie, Uniunea Europeană (UE) urmează să analizeze din nou aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, după cinci ani de la aderarea la Uniune, pe 1 ianuarie 2007.