Ambasadorul Irlandei la Bucureşti: România va avea un rol important în conducerea negocierilor referitoare la Brexit

”Irlanda a hotărât ferm că viitorul său este în UE; iar Irlanda şi România – ambele în categoria statelor membre mai mici şi mai puţin puternice – trebuie să colaboreze pentru a ne asigura că vocile noastre sunt auzite în cadrul viitoarelor discuţii despre viitorul UE”, punctează diplomatul.

El vorbeşte despre Irlanda în contextul Brexit, dar şi despre relaţiile economice cu România.

”În martie anul viitor, Marea Britanie va ieşi din UE după mai bine de 46 de ani, dar Irlanda va rămâne membru. Numai cineva cu un glob de cristal ar putea spune cu certitudine cum va afecta acest lucru relaţia viitoare a Irlandei cu cel mai apropiat vecin al nostru şi cum va afecta relaţia Marii Britanii cu UE. (…) Nu vrem să revedem o frontieră trasată pe insula Irlandei. Deocamdată, situaţia este încă incertă şi ne bazăm pe faptul că negociatorii UE şi britanici vor găsi soluţii favorabile tuturor pentru această chestiune şi pentru toate celelalte probleme”, spune ambasadorul.

Diplomatul se declară ”impresionat” de dimensiunile sectorului IT din Cluj-Napoca şi Timişoara şi spune că economiile României şi Irlandei ‘cresc mai repede decât ale oricăror ţări din UE”.

”De fapt, nu a existat niciodată un moment mai bun decât acum pentru a ne dezvolta relaţia economică. (…) Nu este un secret faptul că investitorii doresc stabilitatea economică şi fiscală, astfel încât să poată face planificări pe termen lung. Nu le plac surprizele.”, adaugă el.

Derek Feely vorbeşte şi despre referendumul care urmează să aibă loc în Irlanda, arătând că a avut mereu reţineri pentru a vota în favoarea avortului, dar dacă ar fi să facă o presupunere, ar spune că, de această dată, „modernul” ar putea câştiga în faţa „vechii tradiţii catolice”.

AGERPRES: În acest an se împlinesc cinci ani de când se organizează la Bucureşti o paradă de Sfântul Patrick. Care sunt principalele proiecte, îndeosebi cele de tip socio-cultural, pe care le promovaţi sau urmează să le promovaţi în România?

Derek Feely: Mulţumesc pentru acest interviu de astăzi. Îmi oferă ocazia să menţionez o parte din activităţile ambasadei în acest moment din an, când sărbătorim Ziua noastră Naţională, Ziua Sfântului Patrick, la Bucureşti, pe 17 martie şi în jurul acestei date. Acesta este un moment foarte special din an pentru poporul irlandez din întreaga lume. Este un moment în care sărbătorim moştenirea noastră cultură atât în Irlanda, cât şi în afara graniţelor. În mod tradiţional, de Ziua Naţională privim în urmă să ne amintim de unde am pornit şi ce am obţinut ca ţară. Desigur, aşteptăm cu nerăbdare şi încercăm să ne imaginăm cum va arăta Irlanda peste zece sau poate chiar douăzeci de ani.

În Irlanda, Ziua Sfântului Patrick constă într-o paradă culturală grandioasă prin centrul oraşului Dublin, capitala noastră, chiar în Ziua Sfântului Patrick. Se organizează, de asemenea, parade mari şi mici în întreaga ţară. Acestea includ, cel mai adesea, dansuri şi spectacole din alte ţări, în special din Marea Britanie şi din SUA. În mod tradiţional, considerăm Ziua Sfântului Patrick drept începutul primăverii, deşi vremea din Irlanda nu ajută întotdeauna! Ca şi în România, de altfel.

Aici, la Bucureşti, am organizat o recepţie pe 15 martie la Clubul Diplomatic, unde am avut ca invitaţi reprezentanţii clasei politice, oficiali şi oameni de cultură din România, precum şi diplomaţi din alte ţări şi, bineînţeles, membrii comunităţii irlandeze.

De Sfântul Patrick promovăm un spectacol de dans irlandez la ora prânzului în mall-ul Park Lake, lângă Parcul Titan. Dansul va fi interpretat de elevii unei şcoli de dansuri irlandeze din Bucureşti, numită STEYsha, mare susţinătoare a Ambasadei, care participă la evenimentele noastre în mod regulat. De asemenea, în ceea ce priveşte activitatea culturală, am organizat o prezentare de fotografii din Irlanda însoţită de fragmente bilingve de poezie irlandeză în câteva staţii de metrou din Bucureşti, care s-a bucurat de succes. Ziarul „Nine O’Clock” a publicat, din nou, cu generozitate, o ediţie specială despre Ambasada Irlandei.

Asociaţia de Afaceri Româno-Irlandeză (RIBA) organizează pe 24 martie Balul Sfântului Patrick la Athenee Palace Hilton, pe care îl aşteptăm cu nerăbdare. RIBA organizează, de asemenea, un eveniment important de networking alături de mai multe Camere de Comerţ chiar în ziua de Sfântul Patrick, cu ocazia ultimei zile a Turneului celor 6 Naţiuni la rugby, care mă bucur să spun că a fost deja câştigat de Irlanda în acest an! Cu toate acestea, avem sâmbătă încă un meci foarte important de jucat împotriva Angliei.

Şi, bineînţeles, pe parcursul săptămânii, comunitatea irlandeză organizează o mulţime de întâlniri cu muzică şi dans în diferite pub-uri irlandeze din Bucureşti pentru a sărbători Ziua Sfântului Patrick.

AGERPRES: Cum sunt percepuţi românii care lucrează în Irlanda? Care sunt principalele domenii în care forţa de muncă românească poate să aducă plusvaloare?

Derek Feely: Unul dintre principalele motoare ale angajamentului şi al profundei prietenii dintre România şi Irlanda a fost diaspora românească din Irlanda, estimată la 50.000 sau chiar mai mult. Românii sunt bine integraţi şi contribuţia lor la economia noastră şi la societatea noastră, sub atenta observare a ambasadorului României, doamna Manuela Breazu, este recunoscută şi foarte apreciată în Irlanda. Zborurile zilnice low-cost între Dublin şi Bucureşti au îmbunătăţit considerabil relaţiile noastre bilaterale şi contribuie, de asemenea, la creşterea veniturilor din turism în ambele ţări.

Comunitatea românească din Irlanda contribuie, de asemenea, la dezvoltarea relaţiilor noastre economice bilaterale. Există dovezi importante potrivit cărora acestea aduc companii irlandeze în România. Investiţiile irlandeze mai mari, existente deja în România, sunt suplimentate de întreprinderi mici şi mijlocii irlandeze, stabilite aici pentru a profita de forţa de muncă românească bine educată şi calificată. Am întâlnit o serie de astfel de companii în călătoriile mele în Bucureşti şi în oraşe precum Cluj-Napoca şi Timişoara.

Implicarea noastră în creşterea comerţului este ajutată şi de faptul că economiile celor două ţări cresc mai repede decât oricare altele din UE. De fapt, nu a existat niciodată un moment mai bun decât acum pentru a ne dezvolta relaţia economică.

AGERPRES: De la jumătatea anilor ’90 şi până la sfârşitul anilor 2000, Irlanda a devenit cunoscută ca „tigrul celtic” ca urmare a creşterii economice rapide. Care este secretul poveştii de succes a Irlandei, unul dintre tigrii economici ai Europei?

Derek Feely: Avem o serie de avantaje, pe care le completăm prin planificare inteligentă şi muncă asiduă. În mare parte, din cauza emigraţiei istorice din Irlanda, avem o comunitate mare în străinătate, în special în SUA şi Marea Britanie, şi de-a lungul anilor acest lucru a contribuit la atragerea investiţiilor în Irlanda. De asemenea, am menţinut constantă rata impozitului pe profit la 12,5%, uneori în ciuda presiunii externe considerabile, pentru a asigura certitudinea investitorilor şi a afacerilor. Am utilizat în mod optim fondurile structurale şi de coeziune ale UE pentru dezvoltarea ţării noastre, iar investiţia în sine a avut un efect pozitiv asupra economiei noastre. Faptul că suntem o ţară vorbitoare de limbă engleză în UE şi în zona euro este un mare avantaj, pe care îl exploatăm. Avem o populaţie tânără şi bine educată, care atrage în mod deosebit investiţiile străine în sectoarele IT şi farmaceutic. Cu siguranţă am făcut greşeli în trecut, dar, din fericire, economia noastră este acum din ce în ce mai puternică, la fel ca şi cea a României.

AGERPRES: Schimburile comerciale româno-irlandeze au crescut cu peste zece procente în 2017 faţă de 2016. Care este situaţia în prezent? Sunt prefigurate noi investiţii irlandeze în România?

Derek Feely: Investiţia irlandeză în România nu este încă la fel de mare ca a multor alte state UE din vecinătate, dar totuşi ea devine substanţială. De fapt, recent am observat că şase dintre cele mai mari zece companii irlandeze operează acum în România – CRH şi Kingspan în sectorul materialelor de construcţii; Origin Enterprises, care este o mare companie de servicii agro irlandeze; grupul Kerry, care produce ingrediente alimentare; Paddy Power Betfair, care are centrul de software european în Cluj-Napoca şi are peste 650 de angajaţi şi, bineînţeles, Ryanair, care ne oferă zboruri low-cost. După cum am menţionat deja, aceste investiţii mari sunt suplimentate de întreprinderi mici şi mijlocii irlandeze.

AGERPRES: Aţi vizitat mai multe judeţe din România, ce noi oportunităţi de colaborare între companii din Irlanda şi România aţi identificat?

Derek Feely: Am vizitat deja în mod oficial şi personal multe locuri din această ţară frumoasă şi am câteva călătorii planificate deja până la sfârşitul verii. Am fost deosebit de impresionat de dimensiunile sectorului IT din Cluj-Napoca şi Timişoara şi am vizitat numeroase companii irlandeze care operează acolo. Irlanda este un punct central pentru sectorul IT şi atrage din ce în ce mai multe companii de profil. Prevăd o colaborare mai strânsă între companiile IT din Irlanda şi România şi un viitor deosebit în domeniul IT pentru România. Aveţi multe dintre avantajele pe care le-a avut şi Irlanda – numeroşi tineri cu studii, vorbitori de limbă engleză şi un sector IT înfloritor. Aveţi şi câteva avantaje pe care Irlanda nu le mai are – niveluri modeste de salarizare şi costuri scăzute de trai. Şi, bineînţeles, vremea mai bună în timpul verii! Irlanda şi România sunt comunităţi preponderent agricole şi există o mulţime de oportunităţi de schimb de experienţă şi de creştere a comerţului cu alimente, produse şi servicii agricole.

AGERPRES: Cum reacţionează mediul de afaceri irlandez la contextul politic din România? Care este feedback-ul pe care l-aţi primit de la investitorii irlandezi?

Derek Feely: Aşa cum am spus, există multe aspecte pozitive vizavi de economia României. Dacă ar fi să menţionez un aspect uşor negativ, acesta ar fi faptul că am auzit de la o serie de oameni de afaceri irlandezi că sunt îngrijoraţi cu privire la schimbările regulate din sistemele de afaceri şi de impozitare din României. Nu este un secret faptul că investitorii doresc stabilitatea economică şi fiscală, astfel încât să poată face planificări pe termen lung. Nu le plac surprizele. De aceea, Irlanda intenţionează să menţină rata de impozitare neschimbată.

AGERPRES: „Cheia pentru viitorul Marii Britanii este, într-un fel, la Dublin, cel puţin atât timp cât negocierile Brexit continuă”, afirma, în decembrie, preşedintele Consiliului European, referindu-se la negocierile Marii Britanii privind relaţiile comerciale cu UE post Brexit. Cum vede Irlanda această declaraţie?

Derek Feely: UE este prielnică Irlandei şi ne vedem viitorul în interiorul UE. Chiar dacă lăsăm deoparte aspectele economice, Irlanda este încă în stare de şoc după Brexit. Irlanda şi Marea Britanie doresc să protejeze Acordul din Vinerea Mare (the Good Friday Agreement) semnat la 10 aprilie 1998 şi procesul de pace care a rezultat din aceasta. Există, de asemenea, posibilitatea reintroducerii unei graniţe pe insula Irlandei, pe care nimeni nu o doreşte. Cu toate acestea, circumstanţele sunt dificile. Din cauza deciziei unilaterale a Marii Britanii de a părăsi Uniunea vamală şi piaţa unică, găsirea unei soluţii care să evite trasarea unei graniţe se dovedeşte încă evazivă.

Irlanda este foarte recunoscătoare pentru sprijinul pe care l-a primit în negocierile referitoare la Brexit din partea Comisiei Europene, din partea României şi a celorlalte state membre din UE. În acest sens, avem solidaritate. Desigur, recunoaştem că Marea Britanie are propriile probleme politice cu care se confruntă.

Un rezultat bun pentru Marea Britanie în privinţa comerţului este la fel de important şi pentru Irlanda, ca şi oricare alt aspect. Marea Britanie este un partener comercial foarte important pentru Irlanda şi ceea ce afectează economia Marii Britanii afectează şi economia Irlandei. Chestiunea de bază pentru Irlanda este aceea ca Brexitul să aibă un rezultat bun pentru noi, pentru Marea Britanie şi pentru UE.

AGERPRES: Dublinul a solicitat soluţii „credibile” de la Londra privind frontiera irlandeză. Care este stadiul actual al discuţiilor pe această temă?

Derek Feely: Realitatea este că poziţia noastră în această privinţă nu s-a schimbat. Nu vrem să revedem o frontieră trasată pe insula Irlandei. Deocamdată, situaţia este încă incertă şi ne bazăm pe faptul că negociatorii UE şi britanici vor găsi soluţii favorabile tuturor pentru această chestiune şi pentru toate celelalte probleme. România va avea un rol important în conducerea negocierilor referitoare la Brexit spre o concluzie de succes, în timpul primei sale Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene, la începutul anului viitor.

AGERPRES: La sfârşitul lunii martie este programat un summit european la Bruxelles, în cadrul căruia cele 27 de state ar urma să-şi adopte poziţia de negociere în cadrul relaţiei post-Brexit dintre UE şi Regatul Unit. Focusul cade pe aspectul comercial. Ce aşteptări are ţara dumneavoastră de la acest summit?

Derek Feely: În prezent, mulţi politicieni şi comentatori din întreaga Europă îşi exprimă punctele de vedere cu privire la Brexit, dar eu cred că ar fi înţelept să aşteptăm până când lucrurile se vor pune în mişcare. Pentru Irlanda, cea mai bună soluţie ar fi cea mai apropiată posibilă relaţie viitoare, nu numai în ceea ce priveşte securitatea, ci şi comerţul între Marea Britanie şi UE. De vreme ce Brexit are loc în luna martie a anului viitor, trebuie să găsim modalităţi de a face UE mai puternică, mai eficientă în luarea deciziilor şi mai aproape de cetăţean. Irlanda a hotărât ferm că viitorul său este în UE; iar Irlanda şi România – ambele în categoria statelor membre mai mici şi mai puţin puternice – trebuie să colaboreze pentru a ne asigura că vocile noastre sunt auzite în cadrul viitoarelor discuţii despre viitorul UE.

AGERPRES: Aţi făcut o evaluare a impactului Brexitului asupra Irlandei?

Derek Feely: Vă asigur că problema Brexitului a fost primul articol de pe fiecare agendă irlandeză din ultimii doi ani. Au fost realizate diverse studii pentru şi de către ministerele guvernamentale irlandeze cu privire la Brexit în toate aspectele sale şi au fost puse în aplicare diferite strategii pentru a diminua impactul asupra tuturor sectoarelor economice irlandeze. În ceea ce priveşte aspectele politice din Irlanda, am colaborat îndeaproape cu negociatorii Comisiei şi cu partenerii noştri din UE pentru a ne asigura că preocupările Irlandei sunt luate în considerare în acordul final.

AGERPRES: În opinia dumneavoastră, este de aşteptat ca în condiţiile Brexit o mare parte dintre muncitorii străini (mai ales din UE) aflaţi în Marea Britanie să se reorienteze spre Irlanda? Este Irlanda pregătită să-i primească pe cei care doresc? În ce domenii şi-ar putea găsi de lucru în Irlanda şi în ce condiţii?

Derek Feely: În prezent, nu anticipăm o creştere a forţei de muncă în Irlanda ca urmare a Brexitului. Este atât în interesul Marii Britanii, cât şi al UE să se asigure ca Brexitul să nu afecteze în mod negativ drepturile salariaţilor şi ale rezidenţilor UE din Marea Britanie sau ale salariaţilor şi rezidenţilor britanici din UE. Sunt încrezător că se vor găsi soluţii şi compromisuri care vor evita orice astfel de impact.

AGERPRES: Una dintre cele mai spinoase probleme este viitoarea graniţă dintre Republica Irlanda şi Irlanda de Nord, provincie a Regatului Unit. La începutul acestei luni, 5 martie, premierul Irlandei, Leo Varadkar, a exclus desfăşurarea de negocieri directe trilaterale între Irlanda, Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind Brexitul, după ce premierul britanic, Theresa May, a respins propunerea UE ca Irlanda de Nord să rămână în interiorul uniunii vamale a blocului comunitar, formulă ce ar permite un comerţ liber între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, însă ar crea efectiv o graniţă între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit. În acest context, cum vede Irlanda rezolvarea acestei probleme?

Derek Feely: O decizie a Marii Britanii de a rămâne în cadrul uniunii vamale şi a pieţei unice ar ajuta cu siguranţă situaţia, dar aceasta a fost exclusă în mod unilateral de către aceştia. În aceste circumstanţe, aşteptăm ca Marea Britanie să prezinte alte soluţii viabile. Este important ca negocierile pentru Brexit să fie conduse de cele două părţi, Marea Britanie şi UE; iar Irlanda nu se poate implica direct sau nu poate purta discuţii bilaterale cu Marea Britanie. Acest lucru ar fi contrar celor convenite de UE-27. Cu toate acestea, desigur, discutăm despre Brexit cu negociatorii UE, pentru a ne asigura că preocupările Irlandei sunt luate în considerare – la fel cum procedează şi celelalte 27 de state membre ale UE.

AGERPRES: În acest context, vedeţi ca pe o utopie trasarea de noi graniţe în interiorul UE? Credeţi că sunt scenariile fezabile într-o Europă post Brexit?

Derek Feely: La fel ca România şi restul celor 27 de state membre UE, vedem un viitor în care frontierele din cadrul UE rămân invizibile şi fără dificultăţi.

AGERPRES: Relaţia Irlanda – Marea Britanie. O descriere într-un cuvânt?

Derek Feely: Acum doi ani am fi putut spune „complicat”, dar cred că cel mai bun cuvânt în acest moment este „schimbare”.

Am câştigat independenţa faţă de Marea Britanie în anii 1920 şi am părăsit ceea ce s-a numit atunci Commonwealth-ul Britanic în 1949. În 1973 am intrat în UE alături de Marea Britanie şi în 1998 am semnat Acordul din Vinerea Mare (the Good Friday Agreement) cu ei, ceea ce a adus pace în Irlanda de Nord pentru prima dată după decenii. În martie anul viitor, Marea Britanie va ieşi din UE după mai bine de 46 de ani, dar Irlanda va rămâne membru. Numai cineva cu un glob de cristal ar putea spune cu certitudine cum va afecta acest lucru relaţia viitoare a Irlandei cu cel mai apropiat vecin al nostru şi cum va afecta relaţia Marii Britanii cu UE. Cu toţii sperăm şi avem încredere că noi şi UE nu ne vom separa din punct de vedere politic, economic şi social de Marea Britanie şi va trebui să depunem eforturi pentru a ne asigura că acest lucru nu se întâmplă.

AGERPRES: Irlanda catolică va organiza un referendum cu privire la legiferarea avortului, în condiţiile în care acesta este interzis prin Constituţie. Un pas spre normalitate sau o îndepărtare nenecesară de tradiţii?

Derek Feely: Acestea sunt întrebări la care toţi cetăţenii irlandezi vor trebui să răspundă, deoarece referendumul privind avortul se apropie. Avortul este un subiect divizibil în Irlanda şi, în ciuda faptului că suntem în multe privinţe o ţară foarte liberală, unde egalitatea şi diversitatea sunt preţuite, am avut mereu reţineri pentru a vota în favoarea avortului. Dacă ar fi să fac o presupunere, aş spune că, de această dată, „modernul” ar putea câştiga în faţa „vechii tradiţii catolice”. Cu toate acestea, va trebui să aşteptăm şi să vedem.

AGERPRES: Ce le-aţi spune irlandezilor care vă întreabă dacă merită să viziteze România? Dar românilor care vor să viziteze Irlanda?

Derek Feely: Le spun irlandezilor, fără nicio ezitare, că România este o ţară frumoasă, pe care ar trebui să o viziteze. Costurile de cazare şi mâncare sunt convenabile încă, iar peisajul şi atracţiile turistice sunt spectaculoase.

În ceea ce priveşte Irlanda, le amintesc întotdeauna oamenilor despre disponibilitatea zborurilor Ryanair de bună calitate din întreaga Europă, inclusiv din Bucureşti, ceea ce face ca transportul să fie uşor şi ieftin – deci este un început foarte bun. Apoi avem excelente hoteluri şi alte facilităţi variate de cazare, peisaje minunate, cursuri fantastice de golf, o mulţime de sporturi de privit, inclusiv curse de cai şi curse de câini, mâncăruri excelente şi pub-uri pline de viaţă, cu muzică tradiţională irlandeză live, seara. Coasta de vest a Irlandei, de la Kerry şi vestul Corkului din sud, prin Clare şi Galway până la Donegal, în nord, este în mod tradiţional destinaţia preferată a turiştilor din SUA. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, oraşul Dublin a crescut foarte mult în popularitate şi într-adevăr românii mi-au spus că singura problemă este încercarea de a vizita toate atracţiile din Dublin în câteva zile!

AGERPRES: Bram Stoker, ‘tatăl’ lui Dracula, a fost irlandez. Datorăm poporului irlandez unul dintre cele mai puternice şi durabile simboluri culturale ale ţării noastre. Credeţi că ar trebui să facem mai mult pentru a valorifica acest puternic simbol dintr-o perspectivă culturală şi turistică?

Derek Feely: Da, sunt de acord! Bănuiesc că românii sunt puţin ofensaţi de imaginea unuia dintre marii eroi ai ţării ca fiind un vampir însetat de sânge. Cu toate acestea, turiştilor le plac atracţiile gata făcute, iar povestea lui Dracula şi denumirea magică a Transilvaniei sunt modalităţi minunate de a-i atrage aici. Desigur, odată ce încep să privească România ca o posibilă destinaţie de vacanţă, ei descoperă o ţară foarte mare, cu mare potenţial pentru vizitatori. Deci, este o situaţie „win-win” pentru toată lumea.

AGERPRES: România aniversează 100 de ani de la Marea Unire. Ce mai înseamnă conceptul de unitate pentru Europa de azi?

Derek Feely: Ei bine, în Irlanda, noi nu avem unitate pe insula noastră mică, din motive complicate; aşadar, înţelegem deplin de ce România sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Totuşi, la fel ca România, Irlanda îşi poate sărbători calitatea de membru al uneia dintre cele mai importante uniuni din lume – inclusiv UE şi ONU -, unde împreună aspirăm la crearea unui viitor mai luminos şi mai prosper pentru ţările şi popoarele noastre. AGERPRES