Amber Studio dezvoltă, portează, testează şi oferă suport pentru industria de jocuri video. Compania lucrează în principal cu parteneri din SUA, însă a reuşit să lanseze la apă propriul studio, Lorraine, care s-a desprins ca dezvoltator de sine stătător, dar şi un incubator de jocuri. Amber are sediul central în București și birouri în San Francisco și Los Angeles, California.
Afacerile Amber au crescut în fiecare an, la fel şi numărul de angajaţi, care a ajuns în prezent la 300. Rețeaua de studiouri interne a Amber include în momentul de față trei echipe: Lorraine, Avalon și Amber Live Ops. De curând compania a anunțat colaborarea cu nume de top din industria de entertainment: Epic Games, Roblox și NBC Universal.
Dragoş Hâncu, directorul general-ul companiei şi unul din cei patru membri fondatori, a vorbit cu ECONOMICA.NET despre planuri, educaţie, atuu-urile şi provocările industriei de gaming din România, o nişă din IT aflată în plină ascensiune.
Istoria Amber a început cu două proiecte pentru Disney: jocuri de mobil (Cars 2 și Monsters Run), portate de pe iOS pe LG Smart TV. Între timp, a adăugat şi alţi parteneri de renume mondial, precum Epic Games, Roblox și NBC Universal.
„Partenerii continuă la fel ca în anii trecuţi. Disney mai puţin ca pondere pentru că ei şi-au schimbat modelul de business. E posibil să finalizăm un joc cu NBC universal, nu sunt sigur de date, dacă e anul acesta sau anul viitor sau dacă va fi, pentru că aşa e industria, destul de schimbătoare, mereu poate apărea ceva nou. Dar noi avem parteneriate ongoing permanent. De exemplu facem Live OPS cu Boss Fight cu un joc care se numeşte Dungeon Boss”, spune Hâncu.
Live OPS este simplist spus mentenanţă. Live Operations sunt nişte mecanisme specifice jocurilor gratuite, prin care utilizatorul creează o legătură cu jocul şi susţine obiectivul cheie de a monetiza baza de jucători existentă şi asigură sănatatea jocului, îl menţine proaspăt, interesant, fără probleme şi popular.
„Dacă nu ar exista o echipă în spate, jocul ar muri rapid. Orice joc are o curbă descendentă, indiferent de câte featured content arunci în el. Pentru că apar noi tehnologii, apar noi concepte şi aşa mai departe. Şi aici intervenim noi, atunci când ne convindem partenerii că putem face o treabă cel puţin la fel de bună, dacă nu mai bună ca echipa originală pe nişte jocuri extraordinare. Nu e neapărat corect spus că vom termina jocuri anul acesta. Întotdeauna terminăm ceva şi întotdeauna suntem într-o continuă alergătură după această terminare”, explică acesta.
Hâncu spune că acesta este doar un exemplu şi că vor urma şi alte parteneriate cu mari companii internaţionale, care acum se află în diferite stadii de negociere.
„Avem mai multe studiouri, pe unele dintre ele ne focusăm pe jocuri stand alone, care necesită o implicare masivă, un efort mai mare, cu o echipă mai mare şi se întinde pe o perioadă mai lungă şi pot face unul, maxim două jocuri anul acesta. Dacă ne ducem în studioul care se ocupă de Live OPS, portări şi custom engineering, acolo avem angajamente rapide. Putem să lucrăm la 20 de jocuri în acelaşi timp. În clipa asta ne batem de la egal la egal cu orice alt studio de top din lumea asta”.
Planurile companiei vizează extinderea în România, dar şi în afara ei
„În România intenționăm să deschidem birouri în Iași, Cluj și Timișoara pentru activitatea de QA (nr. quality assurance – testare). În următoarea lună vom merge să facem o analiză, să testăm piaţa. Am vrea ca primul dintre ele să fie la Iaşi. Am încercat în trecut să deschidem un birou la Chişinău, însă nu s-a putut, nu am găsit susţinerea necesară”.
În ceea ce priveşte rezultatele financiare, Amber se află pe un trend ascendent încă de la înfiinţare. Dacă după primul an de activitate, cifra de afaceri se situa la circa un milion de dolari, în 2018 a crescut la peste 7,5 milioane de dolari.
„Anul trecut am depăşit suma de 7,5 milioane de dolari ca cifră de afaceri. Nu avem încă cifrele exacte, însă cu siguranţă am depăşit previziunile iniţiale, iar în 2019 vom continua creşterea”.
Spune că a luat în calcul posibilitatea unui exit, însă momentan exclude această opţiune: „Mai avem de crescut, de dovedit”. Mai degrabă, vede o listare la Bursa de Valori, care ar putea să se întâmple în 2020. „Ne gândim să ne pregătim pentru 2020, dacă o să se întâmple sau nu, e greu de zis în acest moment”.
În ceea ce priveşte calificarea personalului, Hâncu spune că, în general, programatorii români sunt autodidacţi şi de obicei sunt la zi în ceea ce priveşte tendinţele din domeniu. Pentru că nu există o programă şcolară adecvată, dar şi pentru că tinerii, consumatori de jocuri, nu ştiu că pot lucra în industria de gaming în România, studioul a decis să încheie parteneriate cu câteva licee şi universităţi din Bucureşti. Anul trecut elevii care învaţă la Tudor Vianu, Gheorghe Lazăr, Mihai Viteazu, Nicolae Tonitza, George Coşbuc, dar şi studenţii de la Politehnică au avut ocazia să ia un prim contact cu ceea ce înseamnă un job în industria de gaming.
Compania caută în prezent să recruteze Senior Game Developers pentru studiourile din rețea şi, dacă programatorii sunt relativ uşor de găsit, altfel stau lucrurile când vine vorba de graficieni, animatori sau designeri de jocuri. „Recrutăm activ pentru a ne completa echipa de originals. Ne trebuie în continuare oameni capabili. Căutăm şi din afară, şi în România, dar e mai dificil”.
În regiune, industria de gaming din România concurează cu cea din Polonia, care, chiar dacă nu beneficiază de prezenţa unor companii de renume mondial ca ţara noastră, a reuşit să creeze un ecosistem de studiouri locale. Salariile din România sunt peste cele ale unui polonez care lucrează în programare, dar încă sub media din Uniunea Europeană, undeva în jurul a 4.000-5.000 de euro.
„Noi nu mai suntem aşa de competitivi pe partea de costuri cu forţa de muncă. Suntem mai aproape de Montreal”.
GM-ul crede că, deşi România a pierdut din competivitate în ceea ce priveşte salariile, avem de partea noastră un atu puternic – mentalitatea. „Acest mix între orient şi vest. În est oamenii nu sunt la fel de competitivi”.