Americanii de la BSOG, care au extras primele gaze noi din Marea Neagră, riscă amendă pe cifra de afaceri a anului trecut – surse
BSOG ar putea plăti amendă pe cifra de afaceri pentru că, în accepțiunea autorităților de la București, ar trebui ca o parte din noua producție de gaze să fie vândută pe piața românească la preț plafonat, de 150 de lei/MWh, pentru consumul populației și al producătorilor de energie termică, dar compania nu pune la dispoziție volume la acest preț.
BSOG are semnat de mai multă vreme un contract de vânzare a gazelor extrase din Marea Neagră către Engie, semnat înainte de debutul producției, pentru toată cantitatea extrasă. De aceea,în accepțiunea companiei, nu trebuie să vândă gaze la preț reglementat, pentru că acea obligație se aplică doar pentru volumele disponibile, care nu au fost contractate anterior.
Totuși, autoritățile sunt de altă părere. “Nu au pus la dispoziție nici în 2022 și nici acum gaze la prețul reglementat, cum îi obligă legea. Dacă în continuare nu fac asta, vor primi amenadă. În 2022 nu au fost amendați pentru că în 2021 nu au avut activitate, dar acum pot fi amendați cu procent din cifra de afaceri pe 2022”, ne-au spus sursele noastre.
Autorităție considecă că BSOG ar trebui să pună la dispoziția furnizorilor gaze la preț de 150 de lei/MWh pentru că BSOG ar fi trebuit să respecte vechiul “gas release program (GRP)”, prin care trebuia să lase gaze disponibile, indiferent de contractul pe care îl are cu Engie. Practic, obligația de a vinde gaze la 150 de lei, reglementată prin OUG 27/2022, ar fi trebuit respectată pentru gazele care ar fi trebuit „ținute” prin GRP.
Amenda, dacă în final va fi dată, este cuprinsă între 1 și 5% din cifra de afaceri.
O amendă după alta pentru BSOG?
BSOG și celelalte două firme partenere în proiectul Midia, care a adus anul trecut în țară primele gaze noi din Marea Neagră, au fost amendate de ANRE și anul trecut, potrivit unei statistici cu sancțiunile făcută publică de Autoritate. BSOG, PetroVentures Resources și Gas Plus Dacia au primit, fiecare, o amendă de 3,4 milioane de lei anul trecut, potrivit statisticii ANRE, Autoritatea nu a explicat care a fost motivul amenzii dar, din surse apropiate situației, am aflat atunci că amenda a fost dată pentru că cele trei companii nu au livrat cantitățile de gaze la preț plafonat.
În 2018 BSOG a semnat cu Engie România un contract prin care Engie primește tot gazul extras.
“Acum mulți ani, în 2018, Engie a semnat un contract pe termen lung, după o negociere lunga, pentru a cumpăra toată producția zăcământului, timp de zece ani de la momentul exploatării.
Am făcut asta pentru că suntem un mare furnizor de gaze în Romania. Din persepectiva producătorului, vedem cât de dificile și riscante sunt investițiile. Dacă nu am fi semnat acel contract, producătorul nu își putea finanța proiectul, nu era bancabil, deci fără acel contract nu vedeam gazul ajungând în România. Dacă Engie nu își asuma acest risc, gazul nu ar fi curs acum”, a spus Eric Stab, director al Engie România, toamna trecută.
Discuții și pe tema taxei de solidaritate care ar trebui plătită de BSOG
La finalul anului trecut Guvenul României a legiferat o taxă de solidaritate pentru companiile energetice, care, potrivit legii care a adaptat un regulament european, se pune pe diferența dintre profitul anului 2022 și ce depășește cu 20% media profiturilor din perioada 2017-2021, în cuantum de 60%.
BSOG a început producția de gaze abia la jumătatea anului și a cerut recent reviziuirea reglementării privind taxa. Iată ce a anunțat compania acum circa două săptămâni, după o întîlnire a conducerii cu oficialii guvernamentali:
„În data de 15 iunie 2022, ȋn urma unei investiții de 400 milioane de dolari, BSOG a realizat un moment important pentru țară prin ȋnceperea producţiei de gaze din proiectul MGD, contribuind astfel la independența energetică a țării într-un moment critic.
BSOG înțelege contextul geopolitic și justificarea măsurilor excepționale aplicate pieței de energie. Însă, așa cum reiese clar din Regulamentul UE 2022/1854, taxa de solidaritate ar trebui implementată numai pe profiturile „suplimentare”, atunci când nu există deja implementate măsuri similare și trebuie să fie proporțională, să nu perturbe piața internă și să contribuie la creșterea autonomiei UE în domeniul energiei.
Taxa de solidaritate a fost introdusă în România peste o serie de măsuri similare existente și – când este aplicată unor producători noi precum BSOG – se calculează pe „toate” profiturile realizate și nu pe profiturile „suplimentare”.
BSOG așteaptă cu interes să continue colaborarea cu autoritățile române pentru a revizui taxa de solidaritate astfel ȋncat să asigure un tratament echitabil între toți jucătorii din industrie”
Citește și: