Amenzi de până la 40.000 de lei pentru comercianții care nu respectă legea anti-plastic. De azi intră în vigoare sancțiunile. Ce spun retailerii

Legea anti-plastic, (Ordonanța 6/2021) intrată în vigoare în data de 2 septembrie, include o serie de contravenții aplicabile, începând de miercuri, 29 septembrie. Cei vizați sunt operatorii care comercializează cu amănuntul astfel de produse sau care le utilizează pentru comercializarea propriilor produse. Aceasta în contextul în care nu au apărut încă norme metodologice sau alte acte de modificare prin care să se acorde o perioadă de tranziție, în cazul obligațiilor care impun o pregătire prealabilă.

Spre exemplu, potrivit legislației în vigoare  comercianții sunt obligați să ofere consumatorului alternative reutilizabile la punctele de vânzare, adecvate și durabile sau care nu conțin plastic.

În al doilea rând, legislația impune aplicarea unui preț de vânzare pentru produsele de unică folosință furnizate și evidențierea respectivului preț distinct pe documentele de vânzare.

Și toate acestea se întâmplă în contextul în care legislația anti-plastic prevede reducerea progresivă a cantităților de produse din plastic introduse pe piață astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 și 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022.

Cei care nu respectă aceste prevederi riscă amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei.

„Chiar dacă primul prag minim de reducere (5%) se aplică în 2023, legislația impune operatorilor care comercializează cu amănuntul astfel de produse sau care le utilizează pentru comercializarea propriilor produse două obligații dificil, dacă nu imposibil de respectat pe termen scurt, fără o perioadă de tranziție sau fără a lega expres aplicabilitatea acestor obligații de primul termen de reducere a consumului (2023). În primul rând, comercianții trebuie să ofere consumatorului alternative reutilizabile la punctele de vânzare, adecvate și durabile sau care nu conțin plastic. În al doilea rând, legislația impune aplicarea unui preț de vânzare pentru produsele de unică folosință furnizate și evidențierea prețului distinct pe documentele de vânzare, deci inclusiv pe bonurile de la casele de marcat. Or implementarea acestei obligații necesită modificarea programelor informatice ale caselor de marcat, ceea ce presupune timp”, au explicat Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte, Deloitte România, și Ovidiu Bălăceanu, Senior Managing Associate, Reff & Asociații.

Potrivit acestora, actul normativ respectă, în linii mari, direcțiile trasate de directiva europeană, în special cu privire la produsele vizate, dar prezintă anumite lacune care trebuie clarificate prin normele de aplicare sau chiar prin acte normative de modificare.

Ce au făcut retailerii pentru a respecta legea

„Reorientarea comercianților pentru oferirea de alternative nu se poate face peste noapte. În plus, nici nu se poate afirma în mod rezonabil că operatorii ar fi trebuit să știe din timp că vor avea obligația să furnizeze alternative și că ar fi trebuit să fie deja pregătiți cu astfel de alternative, pentru că directiva nu impune un instrument de asigurare a reducerii consumului (de exemplu, asigurarea de alternative), ci oferă o serie de exemple de măsuri posibile, iar statele membre trebuie să definească în legislația locală măsurile pe care le consideră adecvate”, susțin avocații Deloitte.

În practică însă, marii retaileri, ca parte a unor grupuri internaționale, profită acum de pe seama politicilor de sustenabilitate pe care le-au implementat deja benevol, urmărind atât reducerea costurilor cât și o imagine mai bună în fața clienților.

„Reducerea consumului de plastic este o direcție strategică în care investim constant. De aceea, încă din 2019, înainte ca decizia Consiliului UE privind interzicerea utilizarea articolelor din plastic de unică folosință să intre în vigoare, Lidl România a eliminat în mod voluntar din sortiment articolele de unică folosință precum paie, pahare, farfurii adânci și întinse, sau tacâmuri. Produsele de unică folosință au fost înlocuite cu alternative confecționate din materiale prietenoase cu mediul. Spre exemplu, bețisoarele de urechi din plastic au fost înlocuite cu bețisoare de urechi din celuloză certificată FSC. Această măsură se înscrie în strategia internațională a Grupului Schwarz de reducere a plasticului numită REset Plastic.

În cadrul acestei strategii, ne-am angajat ca până în 2025 să reducem cu până la 20% cantitatea de plastic utilizată în ambalajele produselor marcă proprie – acolo unde acest lucru este posibil fără a afecta integritatea ambalajului, să luăm măsuri astfel încât ambalajele tuturor produselor marcă proprie să fie într-o proporție cât mai mare reciclabile, dar și să folosim, în medie, 20% material reciclat în ambalajele din plastic ale produselor noastre marcă proprie.

Pentru a ne îndeplini acest obiectiv, am gândit strategia în cinci zone de acțiune – de la evitarea folosirii plasticului în ambalaje și regândirea design-ului acestora, la reciclare și acțiuni de ecologizare, până la inițiative de inovare și educare în domeniu”, au explicat pentru Economica oficialii Lidl.

Ei nu au făcut însă referire la impactul pe are îl va avea obligația de a evidenția distinct prețul ambalajelor.

Situația este similară și la micii retaileri

„În ceea ce privește partea legată de prezența la raft a produselor din plastic, pot sune că există deja alternative. De când a apărut această legislație (la nivel european n.red.) s-a creat un val de temere și la retaileri și la producători, astfel că nu prea mai există astfel de produse. Stocurile se vor epuiza și ele în curând. În ceea ce privește partea cu evidențierea distinctă a prețurilor,  nu avem cum specifica separat. Punem preț separat la pungile de plastic, care conțin ecotaxa, dar la caserole, tăvițe, pahare nu avem cum să înregistrăm separat ecotaxa. Prețul acestora nu a fost evidențiat în contabilitate. Este aproape imposibil să implementam. În curând , aceste ambalaje vor dispărea oricum, ceea ce este bine. Acum, dacă vrei să dai amenzi pe chestii de formă o poți face, dar mi se pare rea-intenție. Industria de retail s-a pus la punct, se fac pași în direcția bună și până la urmă este tot ceea ce contează”, a declarat pentru Economica Feliciu Paraschiv, proprietarul lanțului de magazine Paco și președintele Asociației Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România.