Americanii îşi aleg preşedintele

Clinton şi-a adăugat în program ultimul miting din această campanie la miezul nopţii de luni spre marţi (marţi, 7.00, ora României) în North Carolina, un stat crucial, scrie News.ro.

Trump participă la ultimul miting în Michigan, luni, la ora locală 23.00 (marţi 6.00, ora României).

Ei şi-au concentrat ultimele mitinguri în state care deţin cheia către preşedinţie. Învingătorul va fi stabilit în baza voturilor marilor electori (indirect), atribuite în fiecare stat, şi nu în baza votului (direct) pentru cel mai popular candidat la nivelul întregii ţări.

Trump şi-a început ultima zi de campanie în Florida, după care s-a dus în North Carolina, Pennsylvania, New Hampshire şi Michigan.

Clinton a început în Pennsylvania, după care s-a dus în Michigan, s-a întors în Pennsylvania şi apoi s-a dus în North Carolina.

Distanţa în sondaje s-a redus în ultimele zile, însă Clinton este considerată în continuare favorită şi este creditată cu cele mai mari şanse să obţină votul a 270 din cei 538 de electori, de care are nevoie pentru învinge în scrutinul prezidenţial

Ea deţine un avans de două puncte procentuale în faţa lui Trump, potrivit unei medii a scorurilor obţinute în cele mai importante sondaje de opinie la nivel naţional.

Lupta este stânsă şi în statele-cheie, însă democrata are de obţinut un număr mai mic de victorii în aceste state-cheie decât Trump pentru a deveni prima preşedintă din istoria americană.

Hillary Clinton şi Donald Trump au tras ultimele „cartuşe” luni, în mitinguri în care au încercat să-i convingă pe indecişi, în ultima zi a unei campanii prezidenţiale de o violenţă fără precedent şi al cărei rezultat, cu o zi înainte de scrutin, rămânea foarte nesigur, relatează Reuters.

Anchete de opinie o creditau pe candata democrată cu un uşor avans, însă fosta Prima Doamnă ştie că nu poate să lase garda jos în faţa unui Donald Trump care a elecrizat dezbateri şi a dezvăluit, prin stilul său agresiv, o disensiune profundă, până acum subiacentă, în naţiunea americană.

Cu doar câteva ore înainte de „Election Day”, un sondaj Economist-YouGov o credita cu un avans de patru puncte procentuale pe candidata democrată, cu 45% din intenţiile de vot, în timp ce proiectul Reuters/State of the Nation îi atribuia 303 mari electori probabili lui Hillary Clinton şi 235 lui Donald Trump.

Pentru a-i succede lui Barack Obama în fotoliul de la Casa Albă, unul dintre ei are nevoie de cel puţin 270 de mari electori.

Şansele lui Trump vor depinde de rezultatul pe care-l va onbţine în Florida, North Carolina, Ohio şi Michigan – unde sondajele îi plasează pe cei doi candidaţi cot la cot -, dar şi în Pennsylvania – unde Clinton este creditată cu un avans de trei puncre procentuale. Pentru a obţine victoria, este necesar ca Trump să iasă învingător în toate aceste state.

În cazul în care Trump pierde în două dintre statele Florida, Michigan şi Pennsylvania, Clinton practic va câştiga alegerile.

Hillary Clinton şi Donald Trump şi-au programat mitingurile de luni conştienţi de necesitatea de a-şi face campanie până la capăt.

„CANDIDAT FALS”

Candidata democrată a fost în Pennsylvania şi în Michigan înainte să-şi încheie ziua cu un miting anunţat la miezul nopţii la Raleigh, în North Carolina.

Donald Trump şi-a început ziua la Sarasota, în Florida, unde află cot la cot cu Hillary Clinton. El a fost în North Carolina, în Pennsylvania şi în New Hampshire şi încheie la Grand Rapids, în Michigan.

Prezicându-şi victoria, miliardarul newyorkez şi-a catalogat adversara drept „falsă”.

„Am obosit să fim conduşi de oameni stupizi”, a spus el.

Hillary Clinton l-a acuzat în schimb pe adversarul său că alimentează disensiunile în ţară.

Ea a primit din nou, în ultima zi de campanie, susţinerea preşedintelui Barack Obama.

Obama, care a vorbit în faţa a aproximativ 9.000 de oameni în campusul Universităţii din Michigan, la Ann Arbor, a îndemnat tineretul american, care l-a susţinut în 2008 şi în 2012, să voteze cu fostul său secretar de Stat.

El a spus din nou de ce Donald Trump nu este, în opinia sa, absolut deloc calificat să se instaleze în Biroul Oval – şi anume miliardarul este rupt de realitatea ţării.

„În 70 de ani de existenţă el n-a dat dovadă de niciun respect faţă de muncitori. Eu nu cred că el cunoaşte o singură persoană care munceşte, în afară de oamenii care-i fac curăţenie în hoteluri sau îi tund peluza terenurilor de golf”, a spus preşedinte american.

Însă după opt ani de administraţie Obama, Statele Unite se pregătesc să voteze într-o ţară profund divizată.

Americanii sunt chemaţi să aleagă între două personaje puţin iubite de opinia publică şi care au inspirat mai degrabă un sentiment de repulsie decât de o mişcare de adeziune.

VIZIUNI OPUSE

Pentru Donald Trump, adversara sa democrată este o personalitate „coruptă”, care ar trebui să se afle în închisoare şi care încarnează deriva elitelor de la Washington, colaborarea cu interesele private servite de globalizare şi declinul unei Americi care trăia în nostalgia unei grandori pierdute.

Pentru Hillary Clinton, rivalul ei este un jongler, un „entertainer”, o fostă vedetă de reality-show, al cărui temperament sangvinic, lene şi personalitate misogină, homofobă, rasistă şi populistă îl descalifică să devină cel mai puternic om din lume.

De o parte, un om de afaceri care nu a demonstrat vreodată că are stofa unui preşedinte, dar care a cristalizat resentimentul surd al unei mari părţi a populaţiei americane ce se consideră abandonată de puterea federală.

De cealaltă, o femeie competentă, la curent cu marile dosare actuale, dar care nu a reuşit să se debaraseze vreodată de reputaţia de rebelă, un pic arogantă şi care cultivă gustul secretului, prea puţin compatibil cu exigenţa unei anumite transparenţe impuse celui sau celei care candidează la magistratura supremă.

Cazul mesageriei private pe care a folosit-o pe când era şefa diplomaţiei americane a urmărit-o până în ultima zi. FBI-ul tocmai a confirmat, duminică, faptul că nu există motive s-o urmărească penal.

Intervenţia poliţiei federale în această campanie prezidenţială – sau mai degrabă lipsa reţinerii impuse de tradiţie – a bruiat şi mai mult reperele şi a sfârşit prin a-i debusola pe alegătorii indecişi.

Aproape 24 de milioane de oameni au votat de la anunţul directorului FBI James Comey, săptămâna trecută, cu privire la redeschiderea anchetei. Este vorba de mai mult de jumătate dintre cele 42,5 milioane de voturi exprimate anticipat până luni după-amiaza, potrivit unor date Associated Press.

Două viziuni radical opuse ale Statelor Unite s-au înfruntat, fără ca vreuna dintre ele să se impună clar sau să-şi demonstreze pertinenţa.