Americanii şi românii au testat peste 50 de tipuri de plante modificate genetic pe teritoriul ţării

Începând cu anul 2007, mai mulţi mari producători mondiali din industria agro-alimentară, printre care Monsanto (SUA) şi Pioneer Hi-Bred Seeds (SUA) au avut acceptul UE de a testa aproximativ 50 de soiuri de porumb şi prune modificate genetic pe teritoriul României. Ţara noastră, cunoscută la nivel UE pentru poziţia sa de acceptare faţă de organismele modificate genetic dovedite a fi sigure pentru sănătatea oamenilor şi animalelor, se află printre cele 7 state membre ale Uniunii Europene care făceau la nivelul anului trecut teste în teren deschis, alături de  Belgia, Cehia, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Olanda, Slovacia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. „Plantele modificate genetic includ soiuri de mere, orz, porumb, bumbac, pere, prune rezistente la virusuri, cartofi, tutun, roşii li grâu”, se arată în raportul potrivit căruia în România s-au testat şi se testează în continuare o multitudine de soirui de porumb modificat genetic, dar şi prune modificate rezistente la virus.

Unde se testează OMG-uri în România

România a trimis ultima notificare către Uniunea Europeană privind testarea în câmp a unui soi de porumb modificat genetic (NK603 x MON 810 ) în luna ianuarie 2013, cu scopul de a putea desfăşura experimentele până în decembrie 2017. Acest OMG, produs de gigantul mondial Monsanto,  este plantat pentru comercializare în SUA şi Canada încă din 2012 şi este importat de state precum Japonia, Korea, Mexic, Taiwan şi state UE şi a mai fost testat în România începând cu 2009.  „Niciun efect advers asupra sănătăţii oamenilor şi aniamalelor sau asupra mediului nu s-au depistat în timpul sau tupă perioada de testare”, se specifică în notificarea trimisă de România. Potrivit ultimelor date, acest porumb se cultivă pe o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi (1,5 hectare) în judeţele Călăraşi (Dâlga), Brăila (Mircea Vodă), Buzău (Râmnicu Sărat), Galaţi (Tecuci), Teleorman (Troianu). În afară de România, acest tip de porumb a mai fost plantat în Cehia, Spania, Franţa şi Slovacia.

Tot Monsanto a cerut în 2011 permisiunea CE de a cultiva în câmp, pentru teste, porumbul NK603, pentru care există permisiunea de a fi cultivat până pe 31 decembrie anul acesta. Este vorba despre un soi pen care UE la aprobat la import, pentru hrana animalelor şi procesare, începând cu 2004 şi pe care americanii îl pot cultiva pe o suprafaţă de  1,5 hectare de teren în Mărculeşti (jud Călăraşi), Dâlga (Călăraşi), Mircea Vodă (Brăila), Râmnicu Sărat (Buzău) şi Tecuci (Galaţi). 

Alte două tipuri  porumb modificat genetic, pentru care România a notificat UE în 2011, având ca data de finalizare a testelor 31 decembrie 2015 (DAS-59122-7 şi 59122x1507xNK603) sunt produse de Pioneer Hi-Bread. Aceste soiuri se mai testează în Germania şi Spania şi au mai fost introdus în câmp în câteva locaţii,  fără a apărea probleme de mediu. Din datele UE, soiurile se testează în România pe o suprafaţă de 3 hectare în Călăraşi (Dalga), Brăila (Mircea Vodă), Buzau (Râmnicu Sărat)) Galaţi (Tecuci), Teleorman (Troianu) şi Bihor (Inand). 

Prune modificate genetic la Bistriţa

Din datele Comisiei Europene, în România se testează şi un soi de prune modificate genetic rezistent la viruşi. Testele sunt autorizate pentru perioada 2011-2019 în cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, pe o suprafaţă de 1200 de metri pătraţi. 

Menţionăm că teste în câmp cu OMG aprobate de CE s-au făcut începând cu 2007, dar perioada pentru care s-a obţinut acordul a expirat. În afară de Monsanto şi Pioneer care testează OMG-uri şi astăzi, implicate în astfel de experimente au fost companii precum Limagrain Central Europe SE, Euralis Seminţe SRL şi Syngenta Agro. 

Harta, la dimensiune maximă aici

Care este situaţia OMG în Europa

Potrivit legislaţiei Europene în vigoare, pe teritoriul statelor membre este permisă cultivarea unui singur tip de plantă modificată genetic. Este vorba despre porumbul MON 810 rezistent la dăunători. De asemenea, ţările UE pot accepta testarea în câmp deschis pe teritoriul lor, dar numai după ce aceste teste au obţinut  aprobarea Comisiei Europene.

În momentul de faţă, deşi există o nouă lege a OMG-urilor valabilă pentru toate statele membre, acestea au o poziţie diferită faţă de aceste plante. Mai precis, 9 state membre (Austria, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Franţa, Germania, Polonia) au interzis cultivarea acestor plante pe teritoriul lor. În alte state cultivarea nu este interzisă, dar  nici nu se cultivă din diverse motive printre care inadaptabilitatea acestor plante la condiţiile de climă (Marea Britanie) sau de teama protestelor cetăţenilor care nu sunt împotriva lor. Numărul statelor unde se cultivă porumbul MO 810 a ajuns la 5, iar suprafaţa totală cultivată cu OMG este de 131.478 la nivelul anului trecut, reprezentând 1,38% din suprafaţa totală cultivată cu porumb în cele cinci state. Porumbul modificat cultivat în UE este folosit local pentru hrana animalelor şi producţia de biogaz.

Citeşte şi Europa a votat pentru relaxarea legislaţiei privind organismele modificate genetic. Ce ar putea câştiga România

Situaţia României

Potrivit estimărilor oficiale citate de USDA, în România s-au cultivat anul trecut cu plante modificate genetic 771de hectare de teren, ţara noastră plasându-se astfel pe poziţia patru din 5 în rândul producătorilor europeni care mai cultivă OMG-uri, după Spania (120.000 de hectare),Portugalia (8.542de hectare), Cehia (1.754 hectare). Urmează Slovacia cu 411 hectare, după ce state ptrecum Germania, Franţa, Polonia au renunţat să mai cultive. Spre exemplu, Polonia avea în 2012 aproximativ 4.000 de hectare cultivate cu porumb modificat genetic, dar din 2013 a renunţat definitiv, în timp ce Franţa nu mai cultivă din 2008.

România a pierdut sume importante de bani după aderarea la UE din cauza faptului că a trebuit să renunţe la suprafeţele cultivate cu soia modificată genetic, pentru că aceasta nu are acceptată la cultivare între statele membre. În schimb, a început să importe masiv soia modificată genetic din SUA şi Brazilia.

 Detalii aici Care este poziţia României faţă de cultivarea Organismelor Modificate Genetic

Nu producem, dar consumăm

Faptul că în Europa nu se poate cultiva decât un tip de OMG nu înseamnă însă că europenii nu consumă indirect plante modificate genetic. UE este principalul importator de OMG-uri din lume, aceste plante fiind folosite în principal pentru hrana animalelor şi în special în sectorul avicol. UE a aprobat pentru consum peste 40 de astfel de plante.

Potrivit datelor USDA, UE importă anual 30 de milioane de tone de soia modificată genetic pe an, în valoare de 15 miliarde de dolari şi 6 milioane de tone de  produse din porumb în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari. Practic, aproximativ 90% din totalul importurilor de soia şi 25% din totalul importurilor de porumb este reprezentat de organisme modificate genetic. Importăm dinArgentina, Brazilia, Canada, SUA şi Paraguay.