Paracetamol, Amoxicilina, Metformin riscă să dispară din farmacii, efect direct al Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale

În România sunt doar fabrici de medicamente generice, peste 40 de unităţi de producţie. Multe dintre aceste fabrici nu vor suporta impactul Directivei și își vor restructura activitatea sau chiar reloca în spațiul nonUE, susţine Asociația producătorilor de medicamente generice din România (APMGR).
Impactul în preț pentru Metformin, estimat chiar de Comisia Europeană, este de +50%;

Moleculele cu cele mai mari volume pentru care riscul să fie retrase din piaţă e cel mai mare, fiindcă Directiva impune taxa în funcţie de volume, sunt:

• Metformin. În anul 2024 au vost vândute 6,9 milioane de cutii, tratamentul necesitând administrare zilnică. Având în vedere impactul asupra prețului comunicat de Comisia Europeană de +50% , alături de metodologia actuală de preț care impune prețul cel mai mic din coşul de referinţă, la care se adaugă taxa clawback de 15%, putem concluziona că acești pacienți vor râmăne fără tratament, atrage atenţia APMGR.
• Scutirea doar a metforminului sau a anumitor medicamente nu este o opțiune viabilă, deoarece taxa prevăzută de Directivă va fi împărțită la toate medicamentele rămase, mai spune APMGR.
• Antibioticele Amoxicilina şi Amoxicilina cu acid clavulanic. În anul 2024 au fost vândute 11 milioane de cutii. Urmărind impactul pentru Metformin, concluzionăm că antibioticele vor deveni rapid nesustenabile, spune Asociaţia.
• Carbamazepina. În anul 2024 au fost vândute 1,2 milioane de cutii.
• Mesalazine. În anul 2024 au fost vândute 233.000 de cutii;
• Paracetamol. Peste 3,4 milioane de pacienți afectaţi de majorarea prețului cu 50%. Paracetamolul nu este un medicament compensat, prin urmare pacienții vor suporta creșterea de preț din portofelul lor, mai spune APMGR.

Context

Directiva privind epurarea apelor uzate urbane are ca scop finanțarea pentru tratarea cuaternară avansată a apelor uzate, care vizează eliminarea substanțelor generate de mai multe sectoare, impunând costurile doar în sarcina industriei farmaceutice și a celei cosmetice.
După cum recunoaște Comisia, reziduurile farmaceutice provin în primul rând din consumul pacienților, nu din emisiile industriale, care sunt deja strict reglementate și controlate de companii.

Costurile estimate de CE par să fie mult subevaluate. În timp ce Comisia Europeană estimează costurile anuale la 1,18 miliarde de euro, există evaluări independente din Germania, Țările de Jos și din industria europeană a apei care arată că în realitate costurile ar putea fi cuprinse între 5 și 11 miliarde euro pe an, chiar de 10 ori mai mari decât proiecția Comisiei. Această povară financiară masivă ridică probleme serioase cu privire la sustenabilitatea lanțurilor de aprovizionare cu medicamente.

Prețurile medicamentelor generice sunt strict plafonate și nu pot fi majorate, de aceea producătorii nu vor avea cum să absoarbă aceste costuri, ceea ce ar putea duce la un tsunami de penurii de medicamente esențiale și vitale, susţine APMGR.

Asociația producătorilor de medicamente generice din România solicită de urgență amânarea punerii în aplicare a sistemului de răspunderea extinsă a producătorului din Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, se arată într-un comunicat remis Economica.net.

Companiile Accord, Sandoz, STADA, Teva, Viatris, Zentiva au intentat un dosar la Curtea de Justiție a Uniunii Europene care urmărește să salveze accesul pacienților la medicamentele vitale.

„Directiva privind epurarea apelor uzate urbane va obliga producătorii să retragă de pe piață multe medicamente generice și va determina închiderea sau relocarea facilităţilor de producţie. În acest context, România riscă să îşi piardă complet atractivitatea pentru producători, afectând grav accesul pacienţilor la tratamente esenţiale. Este regretabil că o industrie strategică, vitală pentru sănătatea publică şi economia naţională, va fi pusă în pericol. În plus, Directiva contravine strategiei Uniunii Europene de a reloca producţia de materii prime farmaceutice în UE şi de a consolida securitatea aprovizionării cu medicamente pentru pacienţii europeni”, a spus Simona Cocoș, președintele APMGR.