Amploarea îmbolnăvirilor cu antrax, scarlatină, malarie, West Nile. Radiografia bolilor transmisibile din România

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a publicat raportul de activitate din 2015. Iată radiografia bolilor transmisibile supravegheate în cursul anului trecut, în cadrul programului naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare.

Amploarea bolii diareice acute în 2015

În perioada iunie-octombrie 2015, s-au înregistrat 53.071 cazuri diagnosticate cu boală diareică acută, dintre care 29.354 de persoane au fost internate în spital.
În total, s-au confirmat cu boala diareică acută 27.771 de persoane (14,9% dintre ele cu etiologie precizată şi 85,1% dintre ele cu etiologie neprecizată; 5,4% dintre cazuri s-au infirmat).
Nu s-au înregistrat decese la grupa de vârstă sub un an şi nici cazuri suspecte de sindrom hemolitic uremic.
În laboratoarele direcţiilor judeţene de sănătate publică s-au lucrat 21.451 probe iar la nivelul altor laboratoare (din sistem public sau privat) s-au lucrat 374.405 probe.

Din totalul de 395.856 probe efectuate, 43,5% au fost coproculturi (2,9% pozitive) şi 56,6% dintre probe au fost examene coproparazitologice (6,5% pozitive).

Din coproculturi s-au izolat următorii agenţi patologici: Rotavirus – în 21,2% dintre cazuri; Salmonella – 17,3%; alte patotipuri de E. coli – 13%; Campylobacter 9,6%; Shigella – 1,1%; Yersinia – 0,7%. Din examenele coproparazitologic, cei mai mulţi agenţi patologici izolaţi au fost de Giardia lamblia (76,7%). Nu s-au izolat vibrion holeric şi nici E. Coli O 157.

Amploarea bolii meningococice în 2015

În anul 2015, pe teritoriul României, au fost raportate 61 de cazuri suspecte de boală meningococică. Din totalul de 61 de cazuri suspecte s-au confirmat 54 de cazuri, dintre care: 51 au fost confirmate cu laboratorul iar trei cazuri au rămas neconfirmate (cazuri probabile de îmbolnăvire).
La 39 dintre cazurile confirmate cu laboratorul (adică la jumătate din cazurile confirmate cu laboratorul) s-au determinat: serogrupul A la trei dintre cazuri, serogrupul B la 18 cazuri şi serogrupul C la şase dintre cazuri.

Trei oameni au murit din cauza tetanosului în 2015
În anul 2015 au fost raportate 12 cazuri suspecte de tetanos, dintre care şase au fost confirmate. Trei persoane au murit din cauza tetanosului anul trecut.

Amploarea tusei convulsive în cursul anului trecut
În cursul anului 2015, am înregistrat un număr de 261 cazuri posibile de tuse convulsivă, dintre care 81 au fost confirmate, 11 au fost probabile, 92 de cazuri – infirmate, iar alte 77 – cazuri posibile.

Supravegherea hepatitelor virale
În anul 2015 au fost raportate 353 cazuri de hepatite virale tip B şi C, dintre care 205 cazuri de hepatită virală tip B (HVB) acută, 44 cazuri de hepatită virală tip C (HVC) acută, patru de HVB cronică şi cinci cazuri de HVC cronică. În afara acestor cazuri, restul sunt considerate suspecte, neîntrunind criteriile specificate în definiţia de caz din metodologia de supraveghere a bolii.

16 români cu diagnostic cert de botulism în 2015
În anul 2015 am avut 29 cazuri suspecte de botulism, dintre care au fost confirmate 16 cazuri şi un caz a fost clasificat ca probabil. La toate cazurile a fost identificată toxina botulinică tip B.

Radiografia îmbolnăvirilor cu rujeolă şi rubeolă în 2015
În anul 2015, în cadrul sistemului de supraveghere a rujeolei şi rubeolei au fost raportate 52 cazuri posibile de rujeolă, dintre care un caz a fost confirmat cu laboratorul, trei cazuri au fost confirmate clinic, 48 de cazuri s-au infirmat cu laboratorul şi 18 cazuri suspecte de rubeolă s-au infirmat în urma investigaţiei de laborator. Nu a fost raportat nici un caz de rubeolă la gravide. De asemenea, nu a fost raportat niciun deces prin rujeolă sau rubeolă.

Un copil cu diagnostic probabil de sindrom rubeolic congenital a murit
În cadrul sistemului de supraveghere a sindromului rubeolic congenital au fost raportate opt cazuri suspecte de sindrom rubeolic congenital clasificate astfel: două cazuri probabile de sindrom rubeolic congenital, trei cazuri au fost infirmate şi pentru trei cazuri care au avut criterii clinice, investigaţiile de laborator nu au fost încă făcute publice. Un copil cu diagnostic probabil de sindrom rubeolic congenital a murit în 2015.

Supravegherea scarlatinei
În cadrul sistemului de supraveghere a scarlatinei au fost raportate 1065 de cazuri supecte de scarlatină, dintre care au fost 627 cazuri confirmate cu laboratorul, 182 sunt cazuri posibile şi 19 – cazuri probabile. Au fost raportate 22 de focare de scarlatină, dintre care 21 de cazuri în colectivităţi de şcolari şi preşcolari, şi un focar familial.

Îmbolnăvire cu antrax
În anul 2015 au fost raportate şase cazuri suspecte de antrax, dintre care două s-au confirmat: un caz în luna august în judeţul Călăraşi, cioban cu vârsta de 43 ani, şi un caz în judeţul Timiş, femeie în varstă de 50 ani.

Supravegherea infecţiei urliene
În cadrul sistemului de supraveghere a infecţiei urliene, în trimestrul IV din 2015, 29 de judeţe au raportat 444 de cazuri, dintre care 31 cazuri au fost confirmate, 154 sunt cazuri probabile, 249 cazuri posibile. Vârsta medie a cazurilor raportate a fost de aproximativ 16 ani. Dintre cele 31 de cazuri confirmate, 11 au fost vaccinate cu o singura doză ROR, iar restul nu auu fost vaccinate. Nu a fost înregistrat nici un deces.

Varicelă
Cazurile de varicelă se raportează trimestrial de către Direcţiile judeţene de sănătate publică. În anul 2015 au fost raportate 39.729 cazuri de varicelă. Din total, 1449 cazuri au necesitat spitalizare iar 284 cazuri au prezentat complicaţii. Nu s-a înregistrat nici un deces din cauza varicelei.

Trei decese din cauza malariei
În anul 2015 au fost raportate 35 cazuri suspecte malarie, dintre care s-au confirmat 30 cazuri. Majoritatea s-au confirmat cu Plasmodium falciparum (27 cazuri). Cele mai multe cazuri au fost diagnosticate la bărbaţi (29 de cazuri), care au calatorit pe continentul african (28 de bărbaţi), fără să fi făcut chimioprofilaxie.
Trei bărbaţi au decedat din cauza malariei. Aceştia aveau vârste cuprinse între 35 şi 62 ani, nu aveau profilaxie antimalarică în antecedente şi călătorise în ţări endemice pentru malarie (Costa de Fildes, Mozambic). Toţi aceşti pacienţi au fost încadraţi ca personal navigant.

Paralizie acută flască
În cadrul sistemului de supraveghere a paraliziei acute flasce, în scopul de a menţine statutul de „ţara liberă de poliomielită”, în anul 2015 au fost raportate la nivel naţional 19 cazuri de paralizie acută flască cu diagnosticul de poliradiculonevrită acută. Testele de laborator pentru cazuri au fost negative, iar pentru contacţii de la două cazuri, testele au fost pozitive pentru EVNP şi Cox B. Diagnosticul final la 60 zile a fost sindrom Giullame Barre şi poliradiculonevrită.

Cele mai multe cazuri au avut în atencedente minimum trei doze de vaccin polio/schema completă de vaccinare, dar a existat şi un caz de 12 ani fără antecedente vaccinale, şi două cazuri (copii de 2 ani, respectiv 5 ani) cu două doze de vaccin polio.
Pe 1 septembrie 2015, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a informat despre cele două cazuri de poliomielită apărute în Ucraina la începutul lunii iulie 2015.  Cele două cazuri au avut statut vaccinal necunoscut, iar ca etiologie – virus polio tip 1, derivat din vaccin.

Enterovirusuri
În cadrul supravegherii de mediu pentru enterovirusuri au fost recoltate 320 probe de apă uzată, dintre care 13 probe au fost pozitive pentru Cox B şi 49 de probe pentru enterovirus non-polio. În 130 de probe nu s-au găsit enterovirusuri. Restul probelor sunt în lucru la Institutul Cantacuzino.

Boala Lyme
În anul 2015 au fost notificate 762 cazuri suspecte de boală lyme, dintre care 320 de cazuri au fost confirmate, 34 au fost clasificate drept cazuri probabile, 30 – cazuri posibile şi 378 de cazuri au fost infirmate.

Un deces din cauza îmbolnăvirii cu meningită produsă de virusul West Nile
Supravegherea meningitei/meningoencefalitelor West Nile a început în luna mai 2015 şi s-a sfârşit în octombrie 2015. În anul 2015 au fost raportate 125 de suspiciuni de îmbolnăviri cu virusul West Nile, dintre care 19 cazuri au fost confirmate şi 13 au fost clasificate ca probabile. Un bărbat din Ialomiţa în vârstă de 78 de ani a murit din cauza îmbolnăvirii cu virusul West Nile.

Patru oameni au murit din cauza leptospirozei
În anul 2015 au fost înregistrate 35 cazuri confirmate de leptospiroză şi două cazuri probabile. Patru oameni au murit din cauza îmbolnăvirii cu leptospiroză Persoanele aveau în antecedente nefropatii sau alte boli preexistente şi factori de risc, precum expunerea la rozătoare în gospodaria proprie.

Trichineloză
În anul 2015 am avut 13 focare suspecte de trichineloză, dintre care cinci focare s-au infirmat (asimptomatici, IgM şi IgG – negativ). Raportările pentru focarele de trichineloză confirmate au fost făcute de DSP Vrancea (două focare), DSP Sibiu (două focare), DSP Timiş (un focar), DSP Sălaj (un focar), DSP Iaşi (un focar), DSP Harghita (un focar).
În aceste focare au fost identificate 240 de persoane care au consumat carne infestată cu trichinele. Dintre ele, 87 au contractat boala (pentru 26 de persoane s-a confirmat diagnosticul de trichineloză, pentru 42 de persoane diagnosticul nu a fost confirmat (diagnostic probabil de trichineloză).
Printre problemele întâmpinate de autorităţile care supraveghează această boală: refuzul consumatorilor de a declara contacţii (alti consumatori) şi de a spune care a fost provenienţa cărnii infestate.

În cazul focarului din Sălaj, care a avut loc în luna februarie, rezultatele analizelor nu au fost primite în timp util (IgM de la Institutul Cantacuzino), ci abia în iunie.