Marii retaileri despre impozitul minim pe cifra de afaceri: Poate genera dezavantaje competitive pentru companiile care activează în România

25 09. 2023

Marii retaileri spun că adoptarea pachetului fiscal în forma propusă spre asumare, cu impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro şi care determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri poate genera „efecte colaterale în ceea ce privește crearea unor dezavantaje competitive pentru companiile care activează în România, având în vedere că acestea se află într-o piață concurențială extrem de dură, la nivel regional, comunitar ori chiar extracomunitar, companiile fiind practic forțate să adopte soluții de avarie, inclusiv înghețarea planurilor de investiții.

Potrivit acestora, introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri ar trebui să fie subiectul unei reglementări separate care să asigure echitatea fiscală în funcție de specificul fiecărei activități economice. Ei argmentează prin faptul că există domenii economice unde nicio companie nu poate ajunge la pragul de 50 de milioane de euro cifra de afaceri, în timp ce în altele atingerea unui asemenea prag nu este neaparat una exceptională. Rulajele mari rezultă din specificul sectorului și al pieței – marje relativ reduse în comparație cu alte domenii si care pot fi obținute doar printr-un volum mare de operațiuni comerciale, derulat la costuri operaționale – logistice, financiare și de personal – ridicate.

„Reglementarea propusă nu vizează un comportament fiscal ci cifra de afaceri, stabilită fără niciun fel de criterii justificative la valoarea de 50 milioane euro. Cu alte cuvinte, tot ceea ce trebuie evitat pentru a nu deveni subiectul acestei reglementări, nu este un anumit comportament fiscal – care a fost invocat ca bază pentru această reglementare – ci doar simpla atingere a unei anumite cifre de afaceri fără alte criterii sau circumstanțieri . Specificul domeniilor economice trebuie să se regăsească și în natura deducerilor care se aplică și nu pentru o formulă de calcul în abstract”.

Propunerile AMRCR

Echitatea fiscală, mai spun retailerii, ar necesita o abordare diferențiată a modalității și nivelului la care un astfel de impozit minim ar putea fi luat în considerare, această variantă fiind propusă și de CP Concordia. „Situații neprevăzute pot apărea chiar în urma adoptării unor reglementări legislative sau unor intervenții administrative ale statului – subvenții, prețuri diferențiate pentru acces la utilități, ajutoare – care pot influența funcționarea pieței în detrimentul companiilor care nu mai pot să atingă performanța economică scontată și să ajungă să fie pasibile de aplicarea unui astfel de impozit minim pe profit. Același lucru este valabil și în cazul unor situații economice și adverse apărute independent de voința companiilor, cum s-a putut vedea în ultima perioadă – exemplu: pandemii, război”, mai spune AMRCR.

Asociația propune ca variantă aplicarea unui procent mai redus – de exemplu 0,5% pentru primul an în care se înregistrează situația respectivă. „Ar fi de asemenea un factor de abordare echitabilă a fiscalității”.

„Poziția de principiu a AMRCR este că activitatea marilor rețele comerciale care sunt parte a unor grupuri ce își desfășoară activitatea pe mai multe piețe, reprezintă în primul rând o oportunitate pentru dezvoltarea economiei românești, pentru generarea de beneficii cât mai mari pentru consumatori și parteneri operaționali. Subliniem cu tărie ca în evaluarea activitatii acestor companii nu trebuie uitat sau ignorat faptul că reprezintă unii dintre cei mai mari angajatori pentru forța de muncă locală care continuă să aibă stabilitate în România. În final, credem că este foarte importantă și modalitatea în care sunt promovate și adoptate reglementările care vizează obiective majore pentru economia românească – de altfel, o bună practică poate fi chiar Directiva inițiată de OECD privind punerea in aplicare la nivelul UE a unei impozitări pe profit a grupurilor multinaționale de întreprinderi (Directiva Pilon II) , aflată în faza finală de transpunere. S-a putut observa că atunci când există o înțelegere clară și o abordare unitară și în comun asumată de mediul decizional și cel de afaceri a unor astfel de proiecte, rezultatele pozitive au fost imediate și vizibile – de exemplu: accesibilitatea produselor alimentare de bază”.

Ce cifre de afaceri au marii retaileri

Grupul Lidl, din care fac parte Lidl Discount SRL, Lidl România SCS, Lidl România SRL și Lidl Imobiliare Management SCS), a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri consolidată de peste 18,5 miliarde de lei (3,7 miliarde de euro) și un profit net de aproximativ 1 miliard de lei (202,8 milioane de euro).

Urmează Kaufland, cu afaceri de 16 miliarde de lei (3,2 miliarde de euro), după un an în care și-a crescut rulajul cu 14% față de 2021, dar și-a diminuat profitul net cu 0,9%, până la 884,3 milioane de lei (179,3 milioane de euro).

Grupul francez Carrefour, din care fac parte patru entități juridice: Carrefour S.A. (hipermarketuri), Columbus Internațional (fostele Billa), Supeco Investment (lanțul hibrid Supeco) și Artima S.A. (supermarketuri, magazine proximitate) a ajuns anul trecut, potrivit Ministerului de Finanțe, la afaceri consolidate de peste 14,7 miliarde de lei (2,9 miliarde de euro), cu 12,2% peste nivelul din 2021, deci sub rata inflației.

Cât despre profitabilitate, din toate entitățile grupului doar supeco a rapotat pierderi nete.

Din datele Ministerului de Finanțe, retailerul Profi a înregistrat o cifră de afaceri netă de 11,6 miliarde de lei (2,36 milioane de euro) și o pierdere netă de 285,9 milioane de lei (57,9 milioane de euro), de 2,1 ori mai mare decât cea de anul trecut.

Metro Cash&Carry România a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri netă de 9,3 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), cu 28,1% mai mare față de cea din 2021, arată ultimele date ale companiei.

Detalii aici

Cum s-a rearanjat clasamentul retailerilor alimentari în 2022. Metro și Penny au mai câștigat câte o poziție în detrimentul Mega Image și Auchan. Lidl sare de 1 miliard de lei profit

Dintre retailerii autohtoni, nimeni nu a ajuns la borna de 50 de milioane de euro cifra de afaceri.

Citește aici

Premieră în comerțul alimentar: 14 companii independente, cu capital autohton, au sărit de pragul de 100 de milioane de lei în vânzări

AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România) grupează următoarele companii de retail alimentar și nealimentar din România: Altex, Artima, Auchan, Brico Depot, Carrefour, Columbus, Cora, DM Drogerie Markt, Decathlon, Dedeman, Flanco, Hornbach, Ikea, Kaufland, Leroy Merlin, Lidl, Mega Image, Metro Cash & Carry, Mobexpert, Penny, Pepco, Profi, Selgros și este membră a Confederației Patronale ”Concordia” și a „EuroCommerce”.

Articole recomandate