ANAF îi răspunde lui Kovesi: E profund incorect. Suntem supraîncărcaţi

Potrivit instituţiei, valoarea prejudiciilor ce provin din dosare instrumentate de DNA pentru care au fost comunicate sentințe judecătorești în 2014 este de 150 milioane de euro, nu de 300 milioane de euro.

Dintre acestea, se remarcă cazul ICA, un caz extrem de complex a cărui rezolvare depinde într-o manieră consistentă și de celeritatea cu care alte instituții ale statului își îndeplinesc obligațiile. Valoarea prejudiciilor din acest caz în total prejudicii provenite din dosarele DNA este 50%.

În cazul ICA, ANAF a valorificat deja un bun imobil recuperând cca 300.000 euro, pentru celelalte bunuri mobile și imobile, activitatea de evaluare și valorificare fiind în desfășurare în acord cu termenele de răspuns pe care ANAF la primește de la celelalte instituții ale statului precum și cu eficiența cu care firmele private implicate în procesul de evaluare își îndeplinesc obligațiile prevăzute în contract.

ANAF mai subliniază că 53,6% din total prejudicii trimise spre executare ANAF sunt nerecuperabile(similar arieratelor nerecuperabile) din motive independente de ANAF.

Pentru un numar de 63 sentinţe/hotărâri judecătoreşti, de exemplu, prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 596,49 mil.lei (30 % din valoarea totală) sunt în curs formalităţile legale de partaj /ieşire din indiviziune forţată, fiind vorba de valorificarea părţii din bunurile deţinute în comun de persoane juridice sau ce revine persoanelor fizice condamnate penal.

Pentru un număr de 693 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 433,1 mil.lei (21,8 % din valoarea totală) s-au pronunţat pentru persoane fizice care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate.

Pentru un număr de 12 sentinţe/hotarari judecătoresti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 33,03 mil.lei s-au pronunţat pentru persoane juridice aflate sub incidenţa prevederilor Legii Insolvenţei nr.85/2006, modificată şi completată în anul 2014.

ANAF face şi nişte observaţii, în care evidenţiază că instituţia este supraîncărcată cu sarcini. Gradul de încărcare al ANAF în ce privește activitatea de recuperare a arieratelor și a altor sume datorate bugetului este extrem de mare și, implicit, resursa umană și materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depășită, se plânge instituţia.

Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activitățile desfășurate pentru pregătirea și susținerea dosarelor de insolvență. Numai în cursul anului 2014 s-au prelucrat un număr total de 26.253 cazuri noi cu o valoare de 10.273,7 mil.lei creanțe înscrise la masa credală. La sfârșitul anului 2014 se gestionau 53.675 contribuabili în insolvență cu creanțe fiscale de 47.311,97 mil.lei.

Pe de altă parte, ANAF a primit atribuţii specifice în domeniul colectării sumelor datorate, nu doar bugetului de stat, ci şi bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate si bugetului asigurărilor pentru şomaj.

De asemenea, de la data aderării Romaniei la Uniunea Europeana, agenţiei i-a revenit şi sarcina de a colecta creanţele bugetare rezultate din utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

S-au derulat programe guvernamentale adoptate prin legi şi ordonanţe ale guvernului prin care agenţiei i s-au atribuit sarcini de colectare a creanţelor de la contribuabilii care nu au respectat condiţiile impuse prin programele în temeiul cărora li s-au acordat facilităţi cum ar fi : programul „Prima casă”, programul „Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii”, programul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, programului de „stimulare a cumpărării de autoturisme noi”, etc.

Totodată instituţiile publice, finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, care nu au organe de executare silită proprii, transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat spre executare silită ANAF

În plus, ANAF are rolul de a recupera prin procedura de executare silită sancţiunile contravenţionale stabilite de către diverse instituţii care se fac venit la bugetul de stat, cum ar fi :

– Consiliul Concurenţei
– Compania Naţionala de Autostrăzi si Drumuri Naţionale
– Inspectoratul Teritorial de Muncă
– Inspectoratul de Stat in Constructii
– Agenţia Naționala pentru Protecţia Consumatorilor
– Organele abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne
– Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si de Vanătoare, etc.

ANAF așteaptă de aproape două luni de zile ca procedurile de avizare a HG privind reorganizarea instituției care prevede înființarea unei structuri specializate de executări silite să fie finalizate, spun oficialii ANAF.

„Având în vedere cele de mai sus, este profund incorect ca ANAF, instituție angajată într-un proces de reformă complex, care are ca principal obiectiv eficientizarea colectării veniturilor rezultate în urma obligațiilor declarative și de plată, să fie indicată ca unic responsabil pentru gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor. ANAF își asumă acestă situație doar în limita cazurilor care țin exclusiv de ANAF, nu și de alte măsuri legislative și organizatorice propuse de ANAF pentru schimbarea acestei situații și care așteaptă decizia altor factori de conducere” spune ANAF.

Ce a spus Kovesi

Suma care ar trebui să fie confiscată de ANAF în urma hotărârilor definitive pronunţate în dosarele instrumentate de DNA se ridică la 310 milioane de euro, însă în ultimele opt luni nu s-a făcut nimic pentru recuperarea acestor bani, a afirmat joi procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

„Nu DNA este instituţia care trebuie să confişte efectiv banii. Noi, atunci când facem o investigaţie, obligaţia noastră este să identificăm banii şi bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, le punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF-ului, Ministerului Finanţelor, atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă, iar ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare. Am semnalat la începutul anului că, doar în dosarele DNA, suma care trebuie confiscată efectiv de stat este de 310 milioane de euro. (…) Această sumă ar putea duce la dublarea salariilor medicilor dacă ea ar fi recuperată efectiv. Noi, ca procurori, am indisponibilizat bunurile şi valorile, ei trebuie doar să le execute. Nu s-a întâmplat nimic în aceste opt luni şi mă întreb dacă procedura care se aplică persoanelor fizice care nu-şi plătesc taxele sau impozitele nu poate fi aplicată şi acestor persoane condamnate definitiv”, a declarat Kovesi.