De asemenea, 47% dintre respondenţi se aşteaptă ca perioada de derulare a inspecţiei fiscale să scadă, iar gradul de colectare a taxelor să crească.
Raportul SAF-T, fişierul standard de raportare, ar urma să fie implementat anul viitor, potrivit unui anunţ recent al ANAF, fiind în prima etapă un program pilot pentru marii contribuabili. Ulterior, noul format de raportare ar trebui să devină obligatoriu pentru toate companiile înregistrate în scopuri de TVA.
Conform PwC România, SAF-T reprezintă un set de raportări periodice de informaţii, într-un format predefinit, pe baza informaţiilor din evidenţele contribuabililor, din aria impozitelor directe şi celor indirecte aplicabile la nivelul persoanelor juridice. Pentru că informaţia este standardizată, vor fi cerute aceleaşi date, în acelaşi format, care vor putea fi citite foarte uşor de către autoritatea fiscală.
Potrivit sondajului PwC România, 76% dintre companii cred că timpul necesar conformării fiscale se va reduce, 34% se aşteaptă la diminuarea potenţialelor erori umane apărute în procesul de conformare fiscală şi 23% la generalizarea rambursărilor de TVA cu control ulterior.
În ceea ce priveşte costurile, 90% dintre companii estimează că vor avea costuri adiţionale cu adaptarea sistemului de contabilitate, 50% cu adaptarea altor sisteme IT şi 29% costuri suplimentare cu resursa umană. Sondajul a fost realizat în rândul a 64 de companii din diverse domenii de activitate şi a inclus mai multe variante de răspuns pentru fiecare întrebare.
„Infrastructura ANAF nu este încă pregătită să facă faţă noilor provocări ceea ce îngreunează întregul proces de colectare a taxelor şi generează riscuri de neîncasare. Această situaţie are un impact cu atât mai mare în contextul actual în care veniturile fiscale sunt volatile, costurile şi cheltuielile din cauza crizei sanitare cresc. Din aceste motive, ne întrebăm ce se va întâmpla: vom vedea o creştere a taxelor sau o îmbunătăţire a colectării şi o reducere a evaziunii fiscale. Considerăm că răspunsul ar trebui să fie ameliorarea colectării taxelor existente, iar implementarea SAF-T, care ar urma să aibă loc anul viitor, ar fi o pârghie eficientă în această direcţie”, spune Daniel Anghel, Partener şi Liderul Departamentului de Servicii Fiscale şi Juridice, PwC România.
SAF-T a fost deja implementat cu rezultate bune în colectare de mai multe state: Portugalia, Polonia, Lituania, Norvegia, Franţa, Austria, Luxemburg şi Spania.
PwC România menţionează că SAF-T este un standard creat şi promovat de OECD care lasă la latitudinea fiecărui stat modul de implementare şi nivelul de detaliu al informaţiilor ce vor fi transmise.
„Un exemplu de succes este cel al Poloniei care s-a bazat pe trei piloni: legislaţie modernă, administrare fiscală eficientă şi o colaborare strânsă cu mediul de afaceri. După un lung şir de consultări, Polonia a implementat şapte structuri de date care trebuie transmise de către contribuabili pe format SAF-T: înregistrări contabile, extrase de cont, inventar, jurnale de TVA, facturi, contul de profit şi pierdere din perspectivă fiscală şi evidenţa veniturilor. Doar jurnalele de TVA trebuie depuse lunar, în timp ce celelalte sunt transmise doar la solicitarea expresă a autorităţilor fiscale. Obligaţia de conformare cu SAF-T le revine tuturor companiilor înregistrate în scopuri de TVA în Polonia”, a arătat Anca Macovei, Senior Tax Manager PwC România.
Spre deosebire de Polonia, în Lituania companiile trebuie să depună informaţiile doar la cererea autorităţilor, iar băncile şi celelalte companii care activează în sectorul serviciilor financiare nu trebuie sa raporteze prin SAF-T.
„SAF-T a fost conceput de OECD ca un standard minim de schimb de informaţii între autorităţile fiscale şi contribuabili, oferind avantaje ambelor părţi, în sensul în care se va uşura procesul de identificare a comportamentelor abuzive şi va creşte rapiditatea derulării inspecţiilor fiscale. Chiar dacă nu ştim care va fi decizia ANAF privind modul de implementare a SAF-T, sunt câteva lucruri pe care companiile le pot face înainte, având ca exemplu ce s-a întâmplat în celelalte state. Fiind vorba despre o soluţie informatică, trebuie văzut în primul rând ce date se găsesc în acest moment în sistemele informatice (ex. ERP), pentru a putea acţiona în momentul în care standardul românesc al SAF-T va fi publicat. Un ghid în acest sens poate fi schema de date a OECD”, a spus Bogdan Matei, Tax Manager PwC România.
Astfel, înainte de implementarea SAF-T, companiile trebuie să identifice acele sisteme din care provin datele originale, dacă în timpul procesului de pregătire a declaraţiilor fiscale utilizează date agregate, să identifice rapoarte sau extrase de date din aceste sisteme sau baze de date, de la care pot fi obţine datele necesare, să verifice politicile contabile şi să cunoască bine sistemele care generează registrele contabile.
Potrivit PwC România, punctele slabe ale implementării SAF-T sunt costurile iniţiale mari de implementare pentru contribuabili şi pentru administraţia fiscală şi schimbarea legislaţiei. Punctele forte vizează eficientizarea inspecţiilor fiscale, uniformizarea abordării în cadrul inspecţiilor fiscale, minimizarea erorilor umane la nivel de date.
Obstacole pot fi analiza ineficientă sau raportări eronate dacă structura SAF-T este neclară, în timp ce oportunităţile sunt creşterea colectării taxelor, transmiterea facilă a datelor, generalizarea rambursărilor TVA cu control ulterior, conformarea mai uşoară, proceduri transparente care să elimine inechităţile, competiţia loială în rândul contribuabililor.
Sondajul şi declaraţiile au fost făcute în cadrul evenimentului online PwC România, „SAF-T, noul mod de raportare către ANAF din 2021. Cum ar trebui să funcţioneze, ce beneficii are şi cum ne pregătim?”, la care au participat 120 de companii.