„BNR va scădea în continuare dobânda de politică monetară dacăvom avea o accentuare a crizei medicale, dacă numărul infectaților cu Covid 19 va crește accelerat. În cazul escaladării crizei sanitare doar BNR mai are spațiu de manevră. Iar cele două metode pe care le are la îndemână sunt reducerea dobânzii cheie (tot în pași de 0,25%) și relaxarea cantitativă (furnizarea de lichiditate în sistem, în specialprin achiziția de către BNR de titluri de staqt de pe piața secundară)”, a declarat Adrian Codîrlașu, președinte CFA România.
Acesta subliniază că accentuarea crizei sanitare ar atrage mai multe cheltuieli pentru sănătate pe care guvernul va trebui să le susțină. Adrian Codîrlaşu este de părere că evoluţia situaţiei medicale din România este vitală pentru revenirea economică din a doua jumătate a anului. În cazul unei înrăutăţiri, aceasta ar afecta finanţele statului şi ar întârzia relansarea consumului privat.
La rândul lor, echipa de economiști ai BCR arată cum văd ei în continuare evoluția politicii monetare a BNR, într-unul din buletinele zilnicede analiză. „Minuta şedinţei Consiliului de Administraţie al BNR din 5 august când s-a decis reducerea dobânzii de politică monetară la 1,50% (-25 de puncte de bază) are un ton care sugerează menţinerea unei politici monetare acomodative în perioada următoare. (…) Declinul economic din acest an şi incertitudinile legate de revenirea economiei sunt alţi factori notaţi de BNR în documentul său care justifică continuarea relaxării politicii monetare în opinia noastră”.
BCR vede posibilă și o reducere a rezervelor minime obligatorii pe lângă celelalte metode avute la îndemână de BNR pentru a asigura suficientă lichiditate. „Credem că ajustarea politicii monetare ar putea continua prin reduceri ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru lei şi valută şi prin managementul lichidităţii interbancare. Este posibil să vedem şi un coridor asimetric al ratelor de dobândă la facilităţile permanente oferite de BNR (facilitatea de creditare şi facilitatea de depozit), cu o scădere mai mare a ratei dobânzii la facilitatea de depozit decât a celei de politică monetară”, arată buletinul de analiză al BCR.
Dobânzile scăzute de pe piața interbancară sunt văzute ca elemente favorizante pentru menținerea unei lichidități adecvate în sistem. Codîrlașu este de părere că nivelul ROBOR va oscila în următoarele luni între 1,5% șiu 2%, dacă BNR nu scade și mai mult dobânda de politică monetară.