„Atât inflaţia IPC, cât şi inflaţia de bază au ajuns la niveluri mai ridicate faţă de proiecţiile băncii centrale pe termen scurt, dar considerăm că BNR nu va avea o atitudine prea proactivă. Ne menţinem estimarea ca o primă creştere a dobânzii de politică monetară să aibă loc la şedinţa din 7 februarie, când va fi prezentată şi o prognoză de inflaţie actualizată, cel mai probabil cu o revizuire în sens crescător a coridorului inflaţiei pe termen scurt şi menţinerea proiecţiei pe termen lung. La şedinţa din 8 ianuarie vor fi transmise, probabil, indicii privind intenţia de a creşte dobânda în februarie, în vederea menţinerii credibilităţii”, a declasrat Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank.
Horia Braun, economistul şef al BCR, consideră la rândul său că, în ciuda unei deliberări foarte strânse, banca centrală va opta probabil pentru creşterea dobânzii cheie abia în luna februarie, cu atât mai mult cu cât este început de an şi lucrurile se mişcă ceva mai greu pe toate planurile. Şedinţa de luni, 8 ianuarie, nu va face altceva decât să pregătească deciziile care vor fi luate în şedinţa BNR din 7 februarie.
Reprezentantul ING Bank arată că una dintre motivaţiile BNR de a nu reduce dobânda de politică monetară în cadrul primei şedinţe din acest an este chiar majorarea indicilor de dobândă relevanţi pentru costul creditului (Robor la 3 luni), care au crescut puternic, cu aproximativ 1,25 puncte procentuale, în doar două luni – reprezentând echivalentul a cinci majorări ale dobânzii de politică monetară.
Totodată, banca centrală s-ar putea să aştepte apariţia mai multor date macroeconomice, gen indicii privind încrederea consumatorilor sau felul în care măsurile fiscale adoptate de la 1 ianuarie vor afecta venitule discreţionare şi comportamentul consumatorilor.
„Tabloul este completat de incertitudinile generate, în jurul prognozei de inflaţie, de preţurile reglementate şi de inflaţia importată, de atitudinea dovish din boardul BNR, de presiunile asupra leului şi de presiunile politice, manifestate cel puţin la nivel declarativ. În tot acest context, considerăm că BNR va aştepta cel mai probabil până în februarie”, explică economistul şef, Ciprian Dascălu.
Ambii economişti sunt de acord cu faptul că în februarie, primul pas de majorare a dobânzii va fi de 0,25%, iar ING crede că BNR va efectua în 2018, per total, o majorare cu 100 puncte de bază (1 punct procentual) a dobânzii de politică monetară, prin patru majorări a câte 25 punte de bază, câte una în fiecare din cele patru trimestre. O astfel de abordare ar permite BNR să poată reacţiona la evoluţia datelor economice şi să ia măsuri dacă inflaţia surprinde în sens descrescător.
În privinţa leului, analiştii se aşteaptă la o fluctuaţie nu foarte mare, dar cuprinsă între 4,6 – 4,7 lei/euro. În privinţa fluctuaţiilor ROBOR la 3 luni, Horia Braun subliniază că lichiditatea s-a îmbunătăţit la începutul acerstui an, iar pentru primul trimestru din 2018 previzionează o variaţie de 0,25%, similar cu majorarea aşteptată a dobânzii de politicvă monetară.
Ultima mişcare făcută de banca centrală a avut loc în şedinţa din mai 2015, câmd dobânda de politică monetară a fost redusă de la 2% la 1,75%. De atunci, dobânda cheie a BNR stă nemişcată la nivelul de 2%. Celelalte instrumente utilizate timp de mai bine de doi ani în controlul politicii monetare au fost reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii şi îngustarea coridorului dintre dobânzile la facilitatea de depozit şi de rata Lombard, acordate de BNR băncilor comerciale.