„Pe fondul aversiunii la risc declanşată de invazia Rusiei în Ucraina, precum şi a inflaţiei ridicate, componenta de anticipaţii a indicatorului de încredere macroeconomică al Asociaţiei CFA România şi-a continuat scăderea şi în luna aprilie. De asemenea, anticipaţiile inflaţioniste au continuat să crească, rata prognozată a inflaţiei atingând un maxim istoric al sondajului. În ceea ce priveşte evoluţia ratelor de dobândă, participanţii la sondaj anticipează majorări suplimentare a ratei de dobândă de către Banca Naţională în următoarele 12 luni”, susţine Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
Potrivit comunicatului, indicatorul de încredere macroeconomică al Asociaţiei CFA România a rămas constant, la valoarea de 40,9 puncte. Aceasta situaţie s-a datorat evoluţiei divergente ale celor două componente ale indicatorului. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a continuat să crească, ajungând la o valoare medie de 8,43%, în condiţiile în care răspunsurile au fost oferite anterior publicării raportului trimestrial asupra inflaţiei.
În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 82% dintre participanţii anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală), nefiind înregistrată nicio opinie de apreciere. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0048 lei pentru un euro în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0584 lei pentru un euro.
De asemenea, organizaţia precizează că este de remarcat reducerea, în continuare, a ponderii respondenţilor care cred că preţurile proprietăţilor imobiliare rezidenţiale din marile oraşe vor creşte în următoarele 12 luni (13,0%, cel mai mic nivel din noiembrie 2020), concomitent cu majorarea ponderii participanţilor care considera că preţul va scădea (47,8%, cea mai mare pondere din noiembrie 2020). În acelaşi timp, 73,9% dintre participanţii la sondaj consideră preţurile proprietăţilor rezidenţiale din principalele oraşe ca fiind supraevaluate.
În ceea ce priveşte deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2022, valoarea medie a anticipaţiilor a crescut la 6,9%. Evoluţia, în termeni reali a PIB în anul 2022, s-a redus la 2,3% faţă de 5,9% cât s-a prognozat anterior.