În „programul pe termen mediu” oficialii turci vor prezenta noile prognoze anuale privind economia, inflaţia, şomajul, deficitul de cont curent şi alte măsuri. Analiştii se aşteaptă la o încetinire a economiei spre finalul anului, pe fondul reducerii efectelor măsurilor de stimulare şi ale majorării dobânzilor.
După realegerea sa în mai, Erdogan, confruntat cu probleme economice grave şi epuizarea rezervelor valutare, a numit un nou Cabinet şi un nou guvernator la Banca Centrală a Turciei. Luna trecută, Banca Centrală a Turciei (foto sediul central) a decis să majoreze dobânda de politică monetară mai mult decât estimau analiştii, primul semn că oficialii adoptă măsuri mai agresive pentru reducerea inflaţiei.
La cea de-a treia şedinţă de politică monetară prezidată de noul guvernator Hafize Gaye Erkan, Banca Centrală a Turciei a decis să majoreze dobânda de referinţă de la 17,5% până la 25%. Majoritatea economiştilor estimau o majorare până la 20%.
Lira turcească s-a depreciat cu 25% faţă de dolar, iar rata inflaţiei în Turcia a accelerat mai rapid decât se estima în august, aproape de 59%.
Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteaptă la o creştere a economiei turce de 2,9% în acest an.
Unii analişti cred că inflaţia ridicată, şomajul şi încetinirea creşterii ar putea testa răbdarea lui Erdogan în privinţa schimbării radicale a politicii economice.
În patru ani, Erdogan a demis patru guvernatori la Banca Centrală a Turciei, a făcut presiuni pentru reducerea dobânzii, în pofida deprecierii lirei turceşti şi a inflaţiei ridicate, care a depăşit 85% anul trecut.
„Există un risc din ce în ce mai ridicat ca Erdogan să-şi piardă răbdarea. Inflaţia va fi la un nivel extrem de ridicat o perioadă lungă de timp, ceea ce va duce la efecte secundare, cum ar fi negocieri salariale”, a apreciat analistul Tatha Ghose de la Commerzbank.
Banca Centrală a Turciei se aşteaptă ca inflaţia să ajungă aproape de 62% până la finalul anului, în pofida politicii monetare agresive.
Sursa foto: Wikipedia