ANALIZĂ: Afacerile marilor universităţi private acreditate s-au prăbuşit

Numărul studenţilor înscrişi în anul I de studii la universităţile private (la programe de licenţă), în anul universitar 2013/2014 a fost de şase ori mai mic decât în 2007-2008.

Concret, numărul studenţilor înscrişi în anul I, la universităţi private a scăzut de la 144.269 în anul universitar 2007/2008, la 22.251 în anul universitar 2013/2014, potrivit informaţiilor publicate în Strategia Guvernului privind învăţământul terţiar 2015-2020.

Sursa: INS, pentru datele privind învăţământul universitar privat (raportarea pentru începutul anului universitar); CNFIS, pentru datele privind învăţământul universitar public (pe baza raportărilor realizate de universităţi, cu data de referinţă 1 ianuarie a fiecărui an universitar, actualizate pentru ianuarie 2014 si 2015).

Iată cum se vede în afacerile universităţilor private această scădere accentuată a numărului studenţilor care le finanţează

Universitatea Româno-Americană (URA) şi Universitatea Spiru Haret au intrat pe pierdere în 2014, continuând tendinţa de scădere anunţată încă din 2009.

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti, Universitatea Danubius din Galaţi, Universitatea Vasile Goldiş din Arad au avut anul trecut profitabilitate mai mică decât în 2013. Marjele de profit ale acestor instituţii s-au prăbuşit cu peste 15 de puncte procentuale faţă de nivelurile din 2008.

Trei universităţi private acreditate au avut anul trecut profitabilitate mai mare decât în 2013, dar sub nivelurile din 2008 ale indicatorului. E vorba despre Universitatea Hyperion, Universitatea Ecologică şi Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti. Două dintre universităţile antemenţionate au avut anul trecut marje de profit semnificativ mai mici decât în 2008.

Universităţile particulare acreditate care au revenit sau intrat pe profit în 2014 sunt Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti, respectiv Universitatea Sapienţia din Cluj. Universitatea Titu Maiorescu revine pe profit, după ce marja s-a înscris pe o pantă descendentă din 2010 încoace. Universitatea clujeană Sapienţia intră pe profit, după doi ani consecutivi în pierdere.

E devreme să ne pronunţăm dacă revirimentul acestora e conjunctural sau se înscrie într-o tendinţă de creştere coerentă.

Precizări
ECONOMICA.NET a analizat performanţele financiare ale universităţilor particulare acreditate, cu venituri totale de cel puţin 12 milioane lei în anul fiscal 2014.
Am calculat marjele de profit funcţie de valorile exacte ale indicatorilor financiari, de pe mfinante.ro, iar evoluţia veniturilor totale funcţie de valorile rotunjite ale indicatorilor financiari.

Declinul celor doi „grei” din învăţământul superior particular acreditat: Universitatea Spiru Haret şi Universitatea Româno-Americană

Universitatea Spiru Haret a intrat pe pierdere în 2014, după patru ani de scădere anuală, semnificativă a profitabilităţii, urmată de o revenire modestă a marjei de profit (în 2013) care nu s-a menţinut în anul următorul.

Universitatea Spiru Haret (USH) a raportat în 2014 pierderi de 12,75 milioane de lei, după ce închisese anul 2013 cu marjă de profit de 2,42%.
2013 a fost singurul an din intervalul 2008-2014 în care USH a avut un uşor reviriment al profitabilităţii şi excedentului.

Veniturile totale ale USH au scăzut sistematic din 2010 încoace. Doar în 2014, veniturile totale ale USH au coborât cu peste 39% faţă de anul 2013, şi au fost de peste cinci ori mai mici decât cele cu care a încheiat anul 2008.

Universitatea Spiru Haret în 2014: pierderi de 12,75 milioane lei, venituri totale de peste cinci ori mai mici decât în 2008.

Universitatea Româno-Americană (URA) a intrat pe pierdere în 2014, după ce profitabilitatea a coborât dramatic din 2009 încoace.

Din 2012, veniturile totale ale Universităţii Româno-Americane continuă să scadă de la an la an.
Doar în 2014 veniturile totale ale URA au scăzut cu 22.33% faţă de nivelul anului 2013 şi cu peste 49% faţă de valoarea din 2008 a indicatorului.

URA: de la profitabilitate de 35,27% în 2008, la pierderi de 5,27 milioane lei în 2014.

Universitatea Creştină Partium din Oradea continuă pe pierdere în 2014. E al şaselea an consecutiv în care instituţia din Cluj a mers în pierdere.
Totuşi, pierderile raportate în 2014 sunt cu 41% mai mici decât în anul 2013.

Instituţiile particulare de învăţământ superior acreditate cu profitabilitate mai mică decât în 2013 şi în prăbuşire faţă de nivelurile din 2008 ale indicatorului

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti în 2014: profitabilitate şi venituri totale mai mici decât în 2013.

Concret, veniturile totale ale Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir din Bucureşti au scăzut cu circa 8,67% faţă de nivelul anului 2013, şi cu aproape 18,5% faţă de valoarea veniturilor din 2008.

Profitabilitatea Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir din Bucureşti a scăzut în 2014 cu 4,78 puncte procentuale faţă de nivelul din 2013 şi cu 15,78 puncte procentuale faţă de valoarea din 2008 a indicatorului.

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti: de la 28,23% marjă de profit în 2008, la 12,45% – în 2014.

Universitatea Danubius din Galaţi în 2014: cea mai mică marjă de profit din anul 2008 încoace.

Profitabilitatea instituţiei s-a prăbuşit de la nivelul de 25.2% în 2008 şi a ajuns la 0,71% în 2014.

Marja de profit a Universităţii Danubius este în scădere continuă din 2009 încoace, dar mai mică decât la începutul intervalului analizat.

Universitatea Vasile Goldiş din Arad în 2014: profitabilitatea continuă să scadă şi atinge nivelul de 0,5%; e în scădere accentuată faţă de nivelul din 2008, de peste 22%.

Universitatea Vasile Goldiş din Arad pierde anul trecut 21,73 puncte procentuale la marja de profit faţă de nivelul anului 2008.

Universităţile particulare acreditate care au revenit/intrat pe profit în 2014 sunt Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti, respectiv Universitatea Sapienţia din Cluj.

Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti în 2014: a revenit pe profit, după un an în pierdere, şi a raportat o profitabilitate de 22.6%.

Revirimentul din 2014 vine în contextul în care profitabilitatea Universităţii Titu Maiorescu s-a aflat pe o pantă descendentă din 2010 încoace.

Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti a revenit pe profit, după ce în 2013 intrase pe pierdere de 2,32 milioane lei. Profitabilitatea şi excedentul Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti depăşesc în 2014 nivelurile din 2012 ale celor doi indicatori.

Veniturile totale din 2014 ale Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti sunt în scădere uşoară faţă de nivelul anului 2013, dar cu peste 19% mai mari decât cele din 2008.
Profitabilitatea Universităţii a scăzut în 2014 cu 13,94 puncte procentuale faţă de nivelul din 2008.

Universitatea Sapientia din Cluj intră pe profit în 2014, după doi ani consecutivi în pierdere.

Universităţile private acreditate care au avut anul trecut profitabilitate mai mare decât în 2013, dar sub nivelurile anului 2008 

Universitatea Hyperion a raportat în 2014 profitabilitate mai mare decât în 2013. Veniturile totale ale Universtăţii Hyperion continuă să scadă de la an de an, din 2011 încoace.
Profitabilitatea Universităţii Hyperion e la 0,12 puncte procentuale distanţă în 2014 faţă de nivelul anului 2009, şi doar 0,03 puncte procentuale faţă de cea din 2013.

Universitatea Ecologică închide anul 2014 cu profitabilitate şi venituri mari mari decât în 2013.

Concret, marja de profit a Universităţii Ecologice a urcat în 2014 cu peste 5 puncte procentuale faţă de nivelul anului 2013, iar veniturile totale ale universităţii au fost cu 2,42% mai mari decât cele din anul precedent (2013).

Profitabilitatea Universităţii Ecologice, de cel puţin două ori mai mică în 2014 decât în 2008.

Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti a avut anul trecut marjă de profit şi venituri totale peste cele raportate în 2013.

Veniturile din 2014 ale Universităţii Nicolae Titulescu din Bucureşti le depăşesc pe cele din anul precedent, după trei ani consecutivi în care s-au înscris pe o pantă descendentă.

Profitabilitatea Universităţii Nicolae Titulescu din Bucureşti a urcat cu 5 puncte procentuale în 2014 faţă de 2013.

Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti pierde anul trecut 15,9 puncte procentuale la marja de profit faţă de nivelul din 2008.

E devreme să ne pronunţăm dacă performanţele anului 2014 se vor înscrie într-o tendinţă coerentă de creştere în anii care vin, sau sunt nişte vârfuri conjuncturale. 

Universităţile particulare acreditate cu afaceri totale sub 12 milioane lei în 2014 care nu au fost incluse în analiză şi care au continuat să meargă în pierdere în 2014 sunt: Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, Universitatea Avram Iancu din Cluj, Universitatea Bogdan Vodă din Cluj, Universitatea George Bariţiu din Braşov, Universitatea Athenaeum din Bucureşti. Pentru primele trei (Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, Universitatea Avram Iancu din Cluj, Universitatea Bogdan Vodă din Cluj) e al patrulea an consecutiv în care merg în pierdere.

Marja de profit a Universităţii Constantin Brâncoveanu din Piteşti a scăzut sistematic din 2009 încoace, de la nivelul de 9,94% în 2008, iar în 2011 instituţia a intrat pe pierdere. Totuşi, pierderile cu care a încheiat anul 2014 sunt mai mici decât cele din 2013.

Universitatea Avram Iancu din Cluj continuă pe pierdere, dar mai mică decât în 2013.

Anul trecut Universitatea Bogdan Vodă din Cluj a avut pierderi aproape duble faţă de 2013.

Universitatea Athenaeum din Bucureşti a avut anul trecut pierderi de aproape 19 ori mai mari decât cele din 2013 (220.958 lei, faţă de 11.640 lei).

Prăbuşire marjei de profit a unei universităţi acreditate de talie medie

Universitatea Bioterra din Bucureşti a intrat pe pierdere în 2014, după scăderi semnificative ale marjei de profit din 2010 încoace. Profitabilitatea Universităţii Bioterra s-a prăbuşit de la nivelul de 46,49% atins în 2008.

Universitatea Bioterra din Bucureşti închide anul 2014 pe pierdere, după ce a înregistrat o revenire consistentă a profitabilităţii în 2013, faţă de anul 2012 (marjă de 4,3%, faţă de 0,7% în 2012).

Veniturile totale ale Universităţii Bioterra au coborât sistematic şi semnificativ din 2010 încoace.
De exemplu, veniturile totale din 2014 ale Universităţii Bioterra au scăzut cu peste 29% faţă de cele din 2013 şi cu aproape 52% faţă de cele raportate în 2008.