Cel puţin până pe 3 octombrie, data viitoarei şedinţe de politică monetară a BNR, ROBOR la trei luni „nu poate sări” de 3,5% – analiză

Ieri, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri, pentru prima dată după patru zile, la nivelul de 3,29%, faţă de 3,27% cât a fost marţi, informează Banca Naţională a României (BNR).

În plus, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a înregistrat, miercuri, un nivel de 3,43%, o creştere de la 3,42% cât fusese luni, după patru zile de scădere şi de stagnare.

Majorările vin după o perioadă de relativă acalmie şi stagnare a respectivilor indicatori. Dar, până unde pot merge creşterile Robor?

Logica economic spune că nivelul maxim până la care poate creşte acest indice este nivelul dobânzii Lombard (dobânda la care băncile se împrumută de la BNR în caz de lipsă a lichidităţilor), în prezent de 3,5%. Asta în condiţiile actuale, când dobânda de referinţă a BNR este de 2,5%, dobânda plătită de banca centrală la depozitele atrase de la populaţie este de 1,5%, iar cea plătită de bănci pentru creditele contractate de la BNR este de 3,5%. Teoretic, nu are nici un sens să te împrumuţi la o dobândă mai mare decât cea oferită de BNR. Este unul dintre principalele motive pentru care Robor nu are de ce să crească peste acest nivel.

Totuşi următoarea şedinţă de politică monetară a BNR este pe 3 octombrie, dată la care nu este exclus să asistăm la noi majorări ale dobânzii de politică monetară, în funcţie de evoluţia inflaţiei şi nu numai. Previziunile analiştilor merg către o dobândă de politică monetară de cel puţin 2,75% şi maximum 3,25% până la sfârşitul anului. Majoritatea analiştilor spun că văd dobânda BNR la nivelul de 3% la sfârşitul lui 2018, ceea ce înseamnă că atât şedinţa din octombrie cât şi Consiliul de Administraţie din luna noiembrie ar putea decide două majorări succesive de dobândă de câte 0,25%.

Majorările respective ar atrage după sine şi creşterea ratei Lombard la 3,75% şi chiar 4% spre finalul acestui an. Acest lucru este similar cu extinderea posibilităţii de majorare a indicelui Robor până la 3,75% sau 4%, în funcţie de nivelul dobânzii de politică monetară.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională. BCR, Banca Transilvania, BRD şi Raiffeisen Bank sunt primele patru bănci din sistem din punct de vedere al activelor deţinute care acordă împrumuturi ipotecare sau de nevoi personale cu dobânda legată de Robor 6M. În cazul persoanelor juridice, împrumuturile, majoritare de tip revolving, au dobânda legată de Robor 3M. Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat. Dobânzile interbancare au scăzut puternic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an.