Puncte cheie:
• Piețele rămân volatile odată cu intrarea în vigoare a noilor tarife americane;
• Trump impune un tarif de 104% Chinei, ca răspuns la măsurile de retorsiune;
• Rata medie a tarifelor atinge cel mai ridicat nivel din 1909 încoace;
• Bursele își continuă declinul, Asia fiind cea mai afectată;
• Atractivitatea dolarului ca activ de refugiu se diminuează din cauza temerilor privind o recesiune;
• Apetitul pentru risc rămâne fragil.
Taxele comerciale în sine nu au fost deloc neașteptate – Trump și echipa sa au semnalat de mult timp data de 2 aprilie ca fiind momentul aplicării tarifelor reciproce. Ceea ce a luat complet prin surprindere piețele au fost severitatea și caracterul cuprinzător al acestor măsuri. Un tarif de bază de 10% a fost aplicat tuturor țărilor, cu doar câteva excepții notabile (Canada și Mexic au fost în mod evident exceptate, la fel și Rusia). Pentru majoritatea statelor, taxele de import au fost mult mai ridicate – în special în cazul Chinei (care se confruntă acum cu un tarif total de 104%), al Uniunii Europene și al țărilor din Asia – aceste măsuri dure intrând în vigoare în această dimineață, imediat după miezul nopții.
Așa cum se întâmplă de obicei în perioade de stres, reacția inițială a piețelor a fost de a vinde activele de risc și de a se refugia în plasamente sigure. Piețele bursiere au fost puternic afectate imediat după „Ziua Eliberării”, întrucât investitorii au pariat că noile restricții comerciale nu doar că vor încetini creșterea economică a SUA, ci vor afecta grav economia globală. Mare parte dintre bursele principale, inclusiv S&P 500 (care a înregistrat săptămâna trecută cea mai mare scădere zilnică din 2020 încoace), au înregistrat corecții de peste 10% la un moment dat.
Indicele VIX, care măsoară volatilitatea piețelor de acțiuni, a atins cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei.
Reacția piețelor valutare nu a fost la fel de previzibilă. Câștigătorii evidenți până acum rămân tradiționalele monede de refugiu — yenul japonez și francul elvețian — fără mari surprize aici. Totodată, euro a apărut ca un cvasi-refugiu, datorită lichidității sale ridicate.
Cel mai bun barometru global pentru economia Chinei — și implicit pentru yuan — este dolarul australian, care a fost lovit puternic de miercuri încoace (în scădere cu peste 4%). Interesant este că monedele asiatice se mențin relativ bine, în timp ce cele din America Latină — care performaseră inițial peste așteptări — au început să se clatine pe fondul temerilor că o încetinire economică în China ar putea afecta grav prețurile materiilor prime.
Din punct de vedere al logicii economice, tarifele mai mari impuse de SUA ar trebui, teoretic, să susțină dolarul, nu doar pentru că este o monedă de refugiu în perioade de incertitudine și stres financiar. Totuși, contrar normelor tradiționale, acest lucru nu s-a întâmplat de această dată.
Explicația? O combinație între temerile că tarifele ar putea împinge economia americană în recesiune (Polymarket indică în prezent o probabilitate de 59% pentru 2025) și modul bizar și lipsit de rigoare în care a fost stabilit nivelul tarifelor — fapt ce a afectat încrederea în instituțiile americane.
Previziunile privind economia globală au fost deja revizuite în scădere după anunțurile lui Trump privind noile tarife, iar cel mai probabil vor urma și alte revizuiri, în funcție de nivelul la care se va stabiliza rata medie a tarifelor. Un lucru este însă cert: aceste tarife nu reprezintă o veste bună pentru creșterea economică globală.
Dacă restricțiile vor rămâne în vigoare la niveluri apropiate celor actuale, perspectivele economice globale se vor deteriora semnificativ, în special din următoarele motive:
1. Fluxurile comerciale se vor contracta, iar identificarea de rute comerciale alternative va necesita timp.
2. Lanțurile de aprovizionare vor fi perturbate.
3. Companiile vor amâna deciziile de investiții și angajare, pe fondul incertitudinilor legate de tarife și economie.
4. Scăderea valorii activelor de pe piețele bursiere va afecta cheltuielile de consum, întrucât populația va deveni mai prudentă, având senzația că situația lor financiară s-a înrăutățit.
Deși vedem Asia drept una dintre regiunile cele mai expuse la o încetinire economică generată de tarife, atenția este concentrată, cel puțin pentru moment, asupra impactului pe care aceste taxe îl vor avea asupra economiei SUA, afectată de o dublă lovitură: pe de o parte, deteriorarea sentimentului economic, iar pe de altă parte, o inflație mai ridicată. Va fi extrem de interesant de urmărit cum va reacționa Rezerva Federală în fața riscurilor stagflaționiste generate de tarife.
Noi continuăm să credem că accentul va rămâne pus în special pe inflație și că evaluările actuale ale piețelor — care anticipează reduceri de dobândă de 90 de puncte de bază până la finalul anului — sunt excesive. Comentariile lui Powell de vineri par să susțină acest punct de vedere.
Considerăm că direcția pe care o vor urma piețele de acum înainte depinde în mare măsură de progresele realizate în cadrul negocierilor ce urmează. Va adopta Trump o poziție mai flexibilă în privința tarifelor? Și vor fi aceste măsuri doar temporare?
În ultimele 24 de ore, cel puțin, piețele au dat semne de un optimism prudent, investitorii agățându-se de speranța că se vor putea încheia compromisuri care să limiteze severitatea tarifelor. Acțiunile și-au revenit marți (indicele Stoxx 600 a avut cea mai bună zi din octombrie 2022), în urma declarațiilor secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, care a afirmat că ar putea fi încheiate „acorduri bune” cu țările dispuse să vină la masa negocierilor.
Totuși, tocmai când părea că încrederea începe să revină în piețe, anunțul că Trump a mers mai departe cu o majorare suplimentară de 50% a tarifelor pentru China (ceea ce duce creșterea totală la un incredibil 104%) a afectat din nou apetitul pentru risc. În această dimineață, piețele de acțiuni sunt din nou în scădere, iar cursul EUR/USD a urcat din nou peste pragul de 1,10.
Suntem de părere că se vor încheia acorduri care, în cele din urmă, vor limita impactul economic al tarifelor. Cu toate acestea, incertitudinea rămâne extrem de ridicată, întrucât avem puține informații concrete sau indicii clare privind nivelul mediu la care se vor stabiliza tarifele și niciun orizont clar de timp pentru finalizarea eventualelor acorduri.
Apetitul pentru risc pare să rămână fragil pentru moment, iar așteptările noastre sunt că activele de refugiu vor continua să fie căutate, atâta timp cât Trump își menține politica ultra-protecționistă. În acest context, ne așteptăm ca dolarul american să-și recâștige măcar parțial statutul de activ-refugiu. De altfel, la momentul redactării acestui raport, indicele dolarului american a recuperat deja cea mai mare parte din pierderile înregistrate de „Ziua Eliberării”.
Autor: Matthew Ryan, CFA Head of Market Strategy, Ebury
Ebury este o firmă globală de servicii financiare care sprijină companiile să comercializeze și să se dezvolte la nivel internațional. Oferă o gamă completă de produse, inclusiv plăți și încasări internaționale, împrumuturi pentru companii și gestionarea riscurilor.
Fondată în 2009 de Juan Lobato și Salvador García, Ebury este una dintre fintech-urile globale cu cea mai rapidă creștere, cu peste 1.600 de angajați și mai mult de 40 de birouri în 29 de piețe. În AF 2024, Ebury și-a crescut veniturile globale la peste 221 milioane de lire sterline.
Ebury este reglementată de Financial Conduct Authority în Regatul Unit și susținută de investitori de top, inclusiv o participație majoritară deținută de Banco Santander.