Analiză – Economia românească va încetini în 2017, iar inflaţia se va face simţită din nou

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat la începutul lunii decembrie că economia României a crescut în trimestrul III cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, faţă de trimestrul anterior cu 0,6%, în timp ce avansul pe primele nouă luni a fost de 4,9%.

Datele arată o temperare semnificativă a creşterii economice faţă de trimestrul al doilea, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 1,5% faţă de trimestrul precedent.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, estimează un avans de 3,7% al PIB-ului în 2017, în condiţiile în care impactul stimulilor fiscali va fi mult atenuat faţă de cel din 2016. Totodată, el estimează un deficit de cont curent de 3% din PIB.

„Explicaţia pentru această estimare este simplă: este greu de crezut că vom mai avea stimuli fiscali de amploarea celor din acest an. Creşterea economică din acest an s-a bazat pe un amplu program de reduceri de taxe şi pe creşterea accelerată a consumului. Deja vedem în trimestrul al treilea al acestui an o decelerare a PIB-ului. Noi vedem creşterea PIB-ului potenţial la 3%”, a afirmat Dumitru, la solicitarea News.ro.

Guvernul a apăsat puternic pedala stimulilor fiscali în ultimul an. Executivul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016.

Totuşi, economistul-şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu, vede un avans economic de peste 4% în 2017, în condiţiile în care apetitul pentru consum nu mai este atât de ridicat ca în anii de dinaintea crizei.

„Noi estimâm 4,1% creştere economică anul viitor, consumul intern rămânând principalul motor. Desigur, având în vedere măsurile de creştere a venitului disponibil pentru populaţie, există ceva riscuri în sus, dar observăm ca apetitul de consum nu pare a fi chiar atât de ridicat ca în anii dinaintea crizei”, a spus Dascălu, pentru News.ro.

El avertizează, însă, că se aşteaptă la o uşoară adâncire a deficitului de cont curent, de la 2,2% la 2,6% din PIB în 2017, pe fondul lărgirii decalajului dintre cererea şi oferta internă.

Totuşi, acesta ar trebui să rămână la niveluri sustenabile şi va fi relativ facil de finanţat, consideră Dascălu.

Economistul-şef al ING avertizează că cererea internă excendentară va pune presiune pe preţuri.

„Ne aşteptăm ca rata inflaţiei să încheie anul 2017 la nivelul de 2,1%, pe fondul tendinţei inflaţioniste globale şi împinsă în sus de cererea excedentară internă, precum şi din cauza unor efecte statistice de bază”, a declarat Dascălu.

Potrivit ultimelor estimări, Banca Naţională a României anticipează că rata anuală a inflaţiei va rămâne la -0,4% la finalul acestui an, dar la finalul anului viitor, indicatorul va ajunge la 2,1%.

Preşedintele fondului de pensii BCR Pensii, Radu Crăciun, avertizează asupra creşterii profilului de risc anul viitor, din cauza creşterii deficitelor, în paralel cu accelerarea preţurilor.

„Stimularea economică prin noi stimuli fiscali s-ar face cu preţul unor deficite mai mari, atât fiscal, cât şi bugetar, ceea ce va duce la creşterea profilului de risc şi la majorarea costului finanţării externe. În plus, consumul în creştere, confruntat fiind cu oferta limitată pe plan intern, va pune presiune pe preţuri, accelerând presiunile inflaţioniste”, a declarat Crăciun, la solicitarea News.ro.

De la 1 ianuarie 2017, cota standard a TVA scade de la 20% la 19%, iar supraacciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi şi taxa pe construcţii speciale vor fi eliminate.

Analiştii economici spun că economia României se va confrunta anul viitor cu o serie de riscuri, atât interne, cât şi externe.

Pe plan intern, acestea sunt reprezentate de noi măsuri fiscale nesustenabile, în timp ce, pe plan extern, există pericole legate atât de sistemul bancar din Italia, cât şi de alegerile electorale care vor avea loc în mai multe ţări dezvoltate din vestul Europei.

„Pe plan extern, există riscuri legate de China şi Italia. În plus, există riscuri politice, având în vedere că anul viitor avem multe alegeri în ţări importante ale Europei, precum Italia, Germania, Franţa şi Olanda. Tocmai de aceea, nu trebuie să multiplicăm aceste riscuri pe plan intern”, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal.

Băncile din Italia se confruntă în prezent cu un nivel ridicat al creditelor neperformante, estimate la peste 300 miliarde euro la nivelul întregului sistem.

Cea mai veche bancă a ţării, Monte dei Paschi di Siena, va fi probabil salvată de guvernul italian, după ce a eşuat majorarea de capital.

În plus, Donald Trump, care a sugerat resetarea relaţiilor economice cu parteneri importanţi precum China sau Mexic, îşi începe mandatul de preşedinte al SUA în 20 ianuarie 2017, ceea ce ar putea genera turbulenţe pe pieţele mondiale.