Administratorii de pensii private „au luat acasă” peste 2 miliarde de lei, jumătate din cât au „produs” pentru contribuabili. ANALIZĂ

Administratorii celor șapte fonduri de pensii private din România(unele dintre ele rezultate din fuziunea cu alte fonduri) au reușit, în primii zece ani de activitate (2008-2018), să obțină un randament cumulat de sub 9%, potrivit datelor analizate de ECONOMICA.NET.

În termeni absoluți, vorbim de un plus de circa 5 miliarde de lei, raportat la activul total de la finalul anului 2018, adică 55 de miliarde de lei. Un miliard de euro adus în plus la pensiile celor peste 7 milioane de români care au conturi deschise în pilonul II, adică pensia privată obligatorie.

Calculul nu este însă atât de simplu , pentru că, pentru prestația lor, administratorii au încasat comisioane. Datele analizate de ECONOMICA.NET arată că este vorba despre aproximativ 2,2 miliarde de lei. Altfel spus, mai bine de 40% din banii obținuți în plus de administratorii de fonduri private au fost „anulați” de comisioanele încasate.

Pe de altă parte, evoluția comisioanelor încasate de administratorii de pensii private, ca pondere în activul anual net este una paradoxală, atunci când în ecuație introducem și elementul randament. Dacă în anii din perioada 2010-2014, ponderea comisionului în activ era de aproximativ 4%, raportat la randamentul anual obținut în acea perioadă caracterizată de dobânzi mari la depozite și titluri de stat, comisionul era undeva la 30-35%, acum ponderea de doar 1% în activ  reprezintă peste 250% din randament.

Ministrul liberal care a introdus cota unică: ” Fondurile private au obținut pentru depunători 165 de milioane de lei și au încasat 484 de milioane de lei”

Anul 2018, ultimul pentru care avem date de ansamblu, dar și anul în care mai multe legi promovate de PSD au făcut administratorii de fonduri să își propovăduiască propriul final pare să fi fost, totuși, unul foarte bun pentru aceștia din punct de vedere al veniturilor.

Ionuț Popescu, fost ministru liberal al finanțelor, cunoscut pentru apetența sa pentru  piețele libere, dar și pentru introducerea cotei unice de 16%, face un calcul simplu. Potrivit acestuia, în 2018, administratorii au scos un randament de circa 1%, mult sub dobânzile la care se împrumută statul, dar și cu mult sub nivelul comisioanelor încasate. Concret, Popescu arată, pe baza datelor disponibile, că administratorii au adus un plus de 165 de milioane de lei și au  avut venituri  de 484 de milioane de lei. Iată ce a transmis Popescu, pe pagina sa de Facebook:

” Să revenim puțin la Pilonul doi de pensii, despre care guvernul ne spune că e speranța românilor care vor ieși la pensie, că acolo trebuie virați mai mulți bani! Să vedem ce performanțe au avut aceste fonduri în 2018, unde avem date definitive. Cu procente, cifre, fără păreri, fără lozinci! Pe ansmablu, în 2018, an în care România avut o creștere economică de peste 4%, în care statul s-a împrumutat la dobânzi de 4-5% (fondurile plasează mulți bani în obligațiuni de stat), ei, ce credeți, ce randamant au avut fondurile de pensii? MAI PUȚIN DE 1%!!! Adică, mult sub rata inflației! Deci banii celor care contribuie la aceste fonduri s-au înmulțit cu mai puțin de 1%! Dacă luăm în calcul faptul că inflația a fost în 2018 de 4,6%, înseamnă că toți cei care au bani la aceste fonduri au avut de pierdut în 2018! Acestea sunt cifrele! Vi se pare scandalos? Să ne imaginăm ce se va întimpla în anii în care creșterea economică se va reduce la 1-2% iar dobânzile la obligațiunile de stat vor merge spre zero?
Stați să vedem cum au evoluat profiturile firmelor care administrează aceste fonduri! Ei, bine, administratorii de fonduri au avut un 2018 absolut minunat! Administratorii Pilon II au avut în 2018 marje de câştig cuprinse între 29% şi 44%. Frumos, elegant, cât de cât? Poate exista o afacere mai frumoasă pe planeta asta? Hai, că procentele sunt înșelătoare, să vorbim despre cifre concrete: fondurile administrau în 2018 vreo 50 miliarde lei care au produs pentru depunători 165 milioane lei! Atât s-a putut! 55 miliarde au produs 165 milioane! Ce venituri au avut administratorii acestor fonduri în 2018? Ei, aici a mers mult mai bine treaba: „Veniturile totale ale administra­torilor au însumat peste 484 mil. lei în 2018, cu 12,5% mai mult decât în 2017.” Adică, administratorii de fonduri au pe mână 55 miliarde lei, au obținut pentru depunători un câștig de 165 milioane, iar pentru această performanță ei au încasat 484 milioane lei!!! Poate exista în tot Universul o afacere mai minunată decât aceea de a fi administrator de fonduri?”

Pensia privată, diferența între supraviețuire și trai decent?

Deși datele prezentate mai sus arată că este destul loc ca performanțele fondurilor de pensii să fie îmbunătățite, cel puțin în privința raportului dintre plusul pe care îl aduc contributorului și veniturile pe care le încasează, ca principiu, existența unui sistem complementar celui de stat nu este o idee rea. Cel puțin așa susțin studiile făcute publice de asociaațiile de profil și de jucătorii mari din domeniu. O alternativă trebuie lută în calcul, mai ales într-o țară în care deficitele fondului public sunt din ce în ce  mai mari, iar populațiaa îmbătrânește, după cum arată și o recentă a analiză ECONOMICA.NET.

Rămâne de văzut dacă pensiile private obligatorii sunt ce alternativă.

Prin lege, reprezentanții administratorilor de pensii private nu pot face estimări privind suma ce va fi acumulată la finalul stagiului de cotizare. Totuși, de-a lungul timpului au existat studii care, bazându-se pe experiența țărilor cu o tradiție mai veche în domeniu, au arătat care este importanța pensiilor private.

Un studiu al NN, de exemplu, arăta că pensia privată este singura formă de economisire pentru majoritatea românilor și că, la nivelul anului 2045, ea va aduce pensionarilor circa 10% din ultimul salariu, în condițiile în care, la acel moment, pensia totală nu va depăși 33% din ultimul salariu.  Cu alte cuvinte, pensia privată va fi circa 30% din pensia totală, nivel care poate face diferența dintre o viață decentă și supraviețuire, după cum notează și autorii studiului citat. Pe de altă parte, după cum subliniază și un comunicat  al Asociației pentru Pensii Private din România (APAPR), evoluția demografică negativă va face ca pensia stat să fie din ce în ce mai greu de susținut.

Concret, pensia oferită de stat nu va mai putea fi susţinută nici măcar la actualul nivel, oricum redus, în condiţiile în care populaţia îmbătrâneşte pe an ce trece, iar natalitatea este în continuă scădere. Guvernul României şi-a expus public intenţia de a atrage cât mai mulţi cotizanţi către sistemul de pensii de stat, în detrimentul fondurilor private. “Situaţia demografică este extrem de nefavorabilă, iar prognozele recent publicate de Organizaţia Naţiunilor Unite arată că România va înregistra a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei în perioada 2017-2050 la nivel mondial: de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050, adică -17%. Ca urmare, în România, ca în multe state ale lumii, sistemul public de pensii nu mai poate să asigure de unul singur pensii adecvate generaţiilor viitoare de români”, remarcă APAPR.