Analiză Frames: An decisiv pentru RADET. Primăria Capitalei pasează investițiile majore în rețeaua de termoficare în anii următori

După o iarnă cu avarii în lanț, cu zeci de mii de bucureșteni rămași fără apă caldă și căldură, Primăria Capitalei își propune să investească în acest an în reabilitatea a numai 31,2 kilometri de rețea, în condițiile în care mai mult de 75% din rețeaua de aproape 4000 kilometri de conducte are o vechime de peste 40 de ani și riscă să crape oricând.

Datele din proiectul de buget al Muncipalității pe 2019 indică suma de 63 de milioane de euro (303,5 mil.lei) la capitolul cheltuieli cu energia termică (RADET), din care 20,4 mil.euro pentru continuarea investițiilor din anii anteriori și 43,4 milioane de euro pentru alte investiții.

„Relevant este faptul că proiectul nu alocă niciun leu pentru investiții noi în 2019, toate acestea fiind mutate în orizontul 2020-2025. În plus, bugetul nu prevede niciun ban din surse externe (credite, fonduri UE etc.), cu toate că Municipalitatea se laudă, cel puțin pe hârtie, cu proiecte de sute de milioane de euro”, arată analiza firmei de consultanță.

Printre investițiile puține asumate de Muncipalitate în acest an se află dezvoltarea dispeceratului operativ RADET, unde sunt alocați 2,5 mil.lei (credite de angajament) dintr-un necesar de 52,2 milioane de lei (obiectiv asumat încă din anul 2000), modernizarea punctelor termice, unde sunt promiși 5,2 milioane de lei, dintr-un necesar total de 68,5 milioane lei, modernizarea rețelei termice din zona Crângași (1,25 mil.lei din necesarul de 52 milioane de lei), modernizarea CET Victoriei, rețeaua termică din zona Aviației și eficientizarea alimentării cu energie termică a consumatorilor racordați la două centrale din zona Bucureștii Noi.
Spre comparație, Primăria Capitalei vrea să dea din bugetul pe anul 2019 circa 53 milioane de lei pentru biserici și circa 7 milioane lei pentru statui. În 2018, suma alocată de Primăria Capitalei către biserici a ajuns la 121 milioane lei.

„Primăria Capitalei este focusată în acest an pe reabilitarea infrastructurii rutiere, o inițiativă necesară, de altfel. N-ar trebui să reprezinte însă o surpriză că, dincolo de subvenții, investițiile în termoficare rămân în plan secund, în condițiile în care RADET se zbate între insolvență și faliment, iar Primăria se războiește cu creditorii prin comunicate de presă. Rezolvarea problemelor acute din rețeaua de termoficare pare să fie lăsată la mila Domnului, invocată, probabil, prin investițiile majore în Catedrala Neamului și cele peste 100 de biserici de cartier, care ar urma să primească finanțare în acest an”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Investiţii de trei miliarde de euro

Potrivit experților, necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN, compania care produce agentul termic necesar pentru încălzire și apă caldă, este nevoie de investiții de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea și refacerea CET-urilor.

„Primăria și-a propus, cel puțin pe hârtie, să preia ELCEN și, împreună cu cele două companii nou înființate pe cenușa muribundei RADET, să înființeze SACET (Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică). Pînă acum, însă, dincolo de tergiversarea rezolvării problemelor financiare din cadrul relației ELCEN-RADET, nu a rezultat nimic concret, în afară de înființarea companiilor municipale”, arată analiza.

Potrivit Frames, numai în acest an ar trebui alocați 5 milioane de euro pentru finalizarea investiției în cele două CAF-uri la CTE București Vest şi CTE Grozăvești, alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalațiilor de ardere și a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE București Sud și nr. 2, 3, 4 din CTE București Progresu, în vederea încadrării în limitele de emisii de noxe impuse de legislația de mediu în vigoare. Prin aceste măsuri se estimează prelungirea duratei de viață cu circa 8-10 ani.

Mai concret, la CTE București Sud, este nevoie de investiții pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 și 4) la 100 mg/Nm3, și asta până la 31 decembrie anul viitor. La fel și la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 și 4(IA1) sunt duble față de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE și Legea 278/2013.