Analiză Reuters: Ieşirea Greciei din zona euro va provoca haos

În principiu, consecinţele pe termen lung ale ieşirii Greciei din zona euro nu ar fi atât de neatractive: statele zonei euro nu ar mai fi îngrijorate constant de situaţia financiară a „verigii slabe”, iar noua monedă elenă va fi puternic devalorizată la introducere, astfel că economia ţării va câştiga un mare plus de competitivitate, potrivit unei analize Reuters.

Totuşi, pe termen scurt, efectele ar fi brutale atât în Grecia, cât şi la nivel mondial. Statul elen nu şi-ar putea satisface necesarul de import de alimente şi energie, viaţa economică de zi cu zi ar fi redusă la barter, iar guvernul nu şi-ar mai putea plăti salariaţii.

Totul pentru că, dacă se va lua decizia ieşirii Greciei din zona euro, faptul se va consuma atât de rapid încât noile bancnote nu ar putea fi imprimate suficient de repede.

„Ar fi haos. Băncile s-ar prăbuşi şi ar trebui naţionalizate. Nu ai mai putea plăti decât în cupoane. Există o singură presă în toată Grecia, la un muzeu din Atena, şi nu mai funcţionează”, explică Marios Efthymiopoulos, profesor la Universitatea Johns Hopkins.

Pe plan internaţional, pagubele financiare generate de ieşirea Greciei din zona euro ar depăşi de câteva ori costul ajutoarelor externe acordate în prezent statului elen.

În pofida acestor perspective, nemulţumirea tot mai accentuată a statelor nord-europene şi a populaţiei de acolo faţă de finanţarea ţărilor din sudul Europei creşte constant probabilitatea ca Grecia să renunţe la moneda unică.

Liderii G8 prezenţi la sfârşitul acestei săptămâni în SUA, la Camp David, şi-au reiterat angajamentul faţă de menţinerea Greciei în zona euro, subliniind îngrijorarea privind costurile celeilalte variante. Însă promisiunile nu mai sunt percepute drept suficiente, iar incertitudinile sunt enorme.

„Sunt atât de multe lucruri pe care nu le ştim. Dacă Grecia pleacă din zona euro, va fi nevoită să plece şi din UE”, observă Domenico Lombardi, asociat la Brookings Institution de la Washington, specializat în economia globală.

Unii comentatori sugerează că tratatele UE ar putea fi interpretate sau amendate astfel încât Grecia să poată rămâne în Uniune chiar dacă iese din zona euro.

Turbulenţele sociale vor fi inevitabile în Grecia după ieşire, din moment ce viaţa de zi cu zi a populaţiei se va schimba peste noapte. Cine va lua decizia – dacă o astfel de chestiune poate fi hotărâtă la Atena – nu ar trebui să se aştepte să mai fie la putere la câteva săptămâni sau chiar zile de la consumarea faptului.

„Ar fi un moment cu adevărat revoluţionar, în toată puterea cuvântului. Există mai multe variante, Grecia ar putea ajunge precum Cuba, să folosească mai multe monede, sau la economie de barter, cel puţin în primele zile”, comentează Tyson Barker, expert în relaţii transatlantice la Fundaţia Bertelsmann.

Companiile private şi guvernele străine, inclusiv Marea Britanie şi Statele Unite, au pregătit planuri de urgenţă pentru eventualitatea destrămării zonei euro. Grecia este într-o poziţie mai delicată.

Dacă s-ar afla, public, că autorităţile elene se pregătesc pentru ieşire, panica rezultată ar putea conduce la accelerarea procesului.

În ultimele săptămâni au apărut tot mai multe informaţii că grecii au început să retragă bani din bănci, fenomen remarcat în mai mică măsură şi în alte ţări din sudul zonei euro.

Turiştii se feresc de Grecia, iar exportatorii au început să ceară plăţi în avans.

Atena pare tot mai incapabilă să respecte condiţiile de austeritate convenite cu instituţiile financiare internaţionale pentru a avea acces la finanţarea externă, însă ar putea fi de asemenea impsibil să decidă unilateral ieşirea din zona euro. Marea majoritare a liderilor politici greci, chiar şi cei care se opun vehement austerităţii, s-au arătat hotărâţi să menţină ţara în zona euro.

Teoretic, nu există prevederi în tratatele UE pentru „expulzarea” unei ţări din zona euro sau din Uniune. Analişti şi surse oficiale susţin însă că Grecia ar putea fi privată, de facto, de statutul de stat euro prin închiderea accesului la operaţiunile Băncii Centrale Europene.

O astfel de strategie ar forţa practic Grecia să-şi emită propria monedă, deoarece nu ar avea altă variantă pentru plata salariilor şi rularea banilor în economie.

În acel moment, Grecia ar încerca probabil o conversie a datoriilor locale şi internaţionale în noua monedă, care se va deprecia abrupt. Creditorii internaţionali ar contesta cu siguranţă măsura, declanşând o restructurare uriaşă care ar putea dura câţiva ani.

Introducerea unei noi monede ar ridica şi probleme materiale. Orice companie străină angajată să imprime noi bancnote greceşti ar cere plata în avans, iar eventuale cupoane sau titluri temporare de valoare ar putea cădea victimă falsificării, accentuând devalorizarea monetară.

La fel ca în alte state din afara zonei euro, moneda unică europeană ar putea rămâne singura monedă pentru majoritatea tranzacţiilor din economie. Ar fi însă mult mai greu de găsit, iar guvernul nu ar mai putea controla sau influenţa mişcarea banilor în economie, folosirea euro pentr plata salariilor şi transferurilor sociale devenind aproape imposibilă.

Economiile în euro aflate încă în băncile elene ar fi redenominate în noua monedă, puternic devalorizată, în timp ce bancnotele euro aflate deja în circulaţie ar câştiga semnificativ în valoare.

Guvernul ar fi nevoit să închidă graniţele pentru a împiedica „traficul de euro” către conturi bancare străine, însă măsura nu ar avea un succes real.

În Grecia au fost deja înregistrate numeroase atacuri violente împotriva unor cetăţeni germani sau suspectaţi că ar fi de naţionalitate germană, din partea populaţiei nemulţumite de măsurile de austeritate. În eventualitatea ieşirii statului din zona euro, forţele de poliţie ar face cu greu faţă mişcărilor sociale şi violenţelor de pe străzi.

Liderii politici ar putea decide să ceară ajutorul armatei pentru a restabili calmul, însă măsura s-ar putea dovedi neinspirată.

„Armata elenă nu este pregătită să facă faţă unor astfel de incidente. A fost gândită pentru a descuraja Turcia. Trebuie să ne amintim că este vorba despre o ţară cu o dictatură militară în istoria recentă, iar folosirea armatei ar putea avea consecinţe grave”, spune David lea, analist la compania de consultanţă în domeniul riscurilor politice şi de securitate Control Risks.

După ieşire, Grecia ar avea nevoie disperată de ajutor financiar extern, însă ţările din zona euro, în special Italia şi Spania, vor căuta să-şi conserve resursele financiare şi să facă faţă consecinţelor internaţionale ale incidentului, descurajând probabil şi FMI.

Din moment ce SUA se pregăteşte pentru alegeri prezidenţiale în această toamnă, cu datoria, deficitul şi situaţia economică în centrul atenţiei, un ajutor din partea Washingtonului ar fi imposibil. În privinţa altor surse de sprijin financiar, Moscova şi Beijingul nu s-au arătat până acum interesate să se lupte cu problemele Atenei.