Analiză: IT-iştii, vedetele recrutărilor. Cei mai căutaţi şi cel mai bine plătiţi specialişti din domeniu – analiză

Diferenţa majoră între recrutarea personalului IT (specialişti sau manageri) şi recrutarea altor tipuri de profesionişti o fac înşişi candidaţii. Vorbim despre o piaţă în care cererea de personal este superioară numărului de candidaţi disponibili. Această tendinţă e mai pronunţată în zone geografice în care există o prezenţă puternică a industriei IT, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, însă tendinţa începe să se cristalizeze la Iaşi şi la Craiova, a explicat pentru ECONOMICA.NET Roxana Dragomir, director la Manpower Professional, un brand ManpowerGroup, care recrutează un număr semnificativ de candidaţi cu profil IT.

În acest context, am avut proiecte care implică relocare de personal, inclusiv prin repatrierea IT-iştilor din alte ţări. Spre exemplu, am derulat recent un proiect ce a readus în ţară IT-işti români care munceau în Cehia, ne-a explicat recrutorul.

Dezvoltatorii Java şi .net, mai bine plătiţi în Cluj decât în Bucureşti.

Crearea unor poli de tehnologie, cum ar fi clusterul IT de la Cluj, supradimensionează competiţia pentru talentele disponibile pe piaţă şi creşte semnificativ salariile IT-iştilor. Pentru anumite posturi, cum ar fi cele de Java developer şi .net developer, salariile oferite în Cluj sunt cu 10-15% mai mari decât cele din Bucureşti, ne-a explicat Roxana Dragomir.

La nivel naţional, un programator junior fără experienţă câştigă între 3.000 lei şi 4.500 lei net lunar, iar un programator senior câştigă în medie între 8.500 lei şi 9.900 lei net pe lună. Salariile oferite diferă în funcţie de ce ştie să facă, ce experienţă are candidatul, de dimensiunea companiei angajatoare, însă acelaşi candidat ar putea fi ofertat cu 10%-15% în plus în Cluj faţă de oferta primită în Bucureşti, a spus pentru Economica.net Roxana Dragomir.

În reţelistică şi administrare baze de date nu sunt diferenţe regionale în privinţa salariilor oferite, a adăugat recrutorul.

Ce IT-işti sunt dispuşi să se mute în alt oraş şi de ce. Salariul nu e unul dintre motive

Mobilitatea internă – dintr-un oraş al României într-altul, inclusiv din Bucureşti în alte oraşe – este un fenomen care începe să se contureze, însă nu e o tendinţă accentuată. În general, sunt interesaţi, dispuşi şi căutaţi pentru relocare profesioniştii seniori şi specialiştii în SAP, administrare de baze de date, reţelistică, cu peste cinci – şase ani de experienţă. Nu se prea relochează încă programatorii în tehnologiile aşa-numite mainstream (java, .net, C++). Principalul motiv pentru relocare nu este salariul. Relocăm persoane chiar şi pentru acelaşi nivel salarial, ci interesul pentru angajator şi proiectul pe care acesta îl propune, planul de carieră şi oportunitatea de a lucra sau a învăţa tehnologii noi. Spre exemplu, specialiştii în SAP sunt atraşi de posibilitatea de a lucra în cel mai nou-apărutul SAP HANA. În cazul relocărilor se practică acordarea unor facilităţi – pachet de relocare – care constă fie în locuinţă de serviciu gratuită, fie decontarea chiriei, în general pentru primele trei luni, sau un bonus de bun venit care poate reprezenta de la un salariu brut lunar până la trei salarii brute lunare, a explicat pentru Economica.net Roxana Dragomir, director la Manpower Professional.

Majoritatea IT-iştilor sunt mulţumiţi de locurile lor de muncă. Cu toate acestea, sunt asaltaţi de oferte de muncă din partea recrutorilor.

IT-iştii prezenţi în piaţă sunt în general mulţumiţi de locurile lor de muncă şi de proiectele pe care le derulează, iar dacă status quo-ul le oferă echilibrul viaţă – muncă sau integrarea de care au nevoie, sunt destul de puţin înclinaţi să îl schimbe. De aceea, însuşi procesul de recrutare este diferit. Candidaţii sunt preponderent pasivi, adică nu acţionează pentru căutarea unui nou loc de muncă, nu doar pentru că nu simt nevoia, ci în mare parte şi pentru că nu este nevoie să fie activi, majoritatea fiind practic asaltaţi de oferte de angajare din partea angajatorilor, a explicat Roxana Dragomir în interviul acordat pentru Economica.net.

Cum sunt curtaţi IT-iştii

Pentru a-i convinge să ia în considerare oferta de angajare, recrutorii trebuie să construiască şi să consolideze o relaţie cu candidatul, să fie credibili pentru candidat, iar ca să creeze o punte de comunicare cu candidatul, recrutorii trebuie să vorbească pe limba lui. Dacă în dialogul cu recrutorul potenţialul candidat sesizează că acesta nu înţelege limbajul sau termenii folosiţi ori specificul activităţii de IT, recrutorul respectiv nu va mai fi luat în seamă, ne-a spus Roxana Dragomir.

Mai mult, companiile care recrutează IT-işti au început să-și accelereze procesele de recrutare în diverse moduri, pentru a nu pierde interesul candidatului: comprimarea perioadelor de intervievare, cu mai multe interviuri în aceeaşi zi, sau reducerea perioadelor de răspuns; au existat şi situaţii în care candidatul a fost ofertat chiar în ziua interviului, a adăugat recrutorul.

Companiile au 10% şanse să recruteze IT-işti profesionişti prin anunţurile de recrutare publicate pe site-urile de profil.

Deşi există şi se publică în continuare anunţuri de angajare, marea majoritate a potenţialilor candidaţi nu aplică la aceste anunțuri. Cred că şansele ca o companie să angajeze un IT-ist profesionist, cu competenţele căutate, printr-un anunţ de angajare sunt de maximum 10%. La anunţurile existente aplică în general studenţi aflaţi în căutarea primului loc de muncă (dacă nu au fost deja captaţi în programele de training spre angajare ale marilor companii), precum şi profesioniştii nemulţumiţi de actualul loc de muncă, fie din cauza mediului (de exemplu, neînţelegeri cu şeful), fie pentru că proiectul nu le mai satisface ambiţiile şi planurile profesionale. Aceste situaţii apar spre exemplu dacă compania angajatoare se reorientează spre tehnologii care nu-i interesează pe IT-işti sau nu i se par provocatoare, ne-a explicat directorul Manpower Professional.

IT-iştii sunt ofertaţi cu beneficii a căror valoare poate ajunge la 800 de euro pe lună. Dintre ele, tichetele de creşă, tot mai căutate de IT-işti.

De altfel, cele două criterii – să se simtă bine la locul de muncă şi să existe o provocare tehnică – primează în deciziile IT-iştilor de a-şi alege angajatorul şi influenţează felul în care companiile îşi configurează pachetul de beneficii. Printre beneficiile frecvent întâlnite în IT sunt orarul flexibil (cu decalaje de două – trei ore la intrarea şi ieşirea din program), munca de acasă şi alte beneficii, de obicei la alegere într-un plafon care poate să ajungă chiar şi la 800 euro pe lună. IT-işti au de ales între asigurările medicale, serviciile stomatologice, pensiile private, asigurările de viaţă, abonamentele de sport şi wellness, tichetele de vacanţă şi tichetele de creşă – beneficiu interesant pentru angajaţii din IT, a cărui utilizare este în creştere, a spus Roxana Dragomir pentru Economica.net.

„De remarcat că pe piaţa din România antreprenoriatul local (start-up-urile româneşti) nu captează încă procente atât de ridicate dintre profesioniştii IT, cum o face în alte ţări precum Polonia sau Estonia, dar numărul iniţiativelor care stimulează start-up-urile, mai ales cele demarate de studenţi, este în creştere, ceea ce va afecta disponibilitatea candidaţilor IT pe piaţă”, ne-a atras atenţia directorul Manpower Professional.

Java developer şi .net developer, cei mai căutaţi IT-işti. Sunt plătiţi cu până la 35% mai mult decât IT-iştii specializaţi în alte tehnologii. Salariile oferite cresc pe măsură ce brandul companiei e mai puţin cunoscut.

În continuare, cei mai căutaţi IT-işti de pe piaţă sunt programatorii, mai ales cei specializaţi în Java şi .net. Acestora li se oferă salarii mari chiar şi în companii medii. Salariile oferite candidaţilor specializaţi în Java şi .net pot să fie şi cu 30-35% mai mari decât salariile oferite candidaţilor specializaţi în alte tehnologii, mai puţin căutate. Un Java developer junior şi un .net developer junior vor porni în medie de la 1.000 euro net pe lună, în timp ce pentru dezvoltatorii Java şi .net seniori, cu şapte – opt ani de experienţă, salariile pot ajunge la 3.000 euro net în corporaţii, sau chiar mai mult în companii mai puţin renumite. În fapt, cu cât brandul companiei este mai necunoscut, cu atât oferta sa salarială tinde să fie mai mare, pentru a putea atrage candidaţii doriţi, ne-a explicat Roxana Dragomir.

Căutaţi sunt şi specialiştii în SAP atât administrare, cât şi programare. Salariile pentru juniori pornesc de la 3.000 de lei net, în vreme ce salariul unui specialist cu circa zece ani de experienţă în administrare SAP depăşeşte 3.000 euro net lunar (13.500 lei) şi poate ajunge până la 4.000 euro pe lună. În ceea ce priveşte tehnologiile în care numărul de specialişti este mic, cum ar fi SAP, salariul este dictat de experienţă, nu de oraşul în care activează angajatorul, ne-a spus Roxana Dragomir.

Tendinţa recentă arată că şi specialiştii în reţelistică şi baze de date sunt din ce în ce mai căutaţi. Pe măsură ce Internet of Things se transformă din buzzword în realitate, specialiştii capabili să creeze şi gestioneze infrastructura necesară acestei interconectări între obiecte şi bazele de date în care se captează volumul imens de date produs de obiectele ”inteligente” sunt din ce în ce mai importanţi. În ascensiune sunt şi specialiştii în criptografie şi securitatea informaţiei, deoarece comunicarea datelor între diversele device-uri trebuie securizată, cu atât mai mult cu cât estomparea graniţelor dintre tehnologia personală şi cea folosită la muncă (inclusiv tendinţele de bring your own device – BYOB) ridică provocări suplimentare de protejare a informaţiilor. Deja pe zona de securitate IT se conturează cereri, însă piaţa din România este deocamdată puţin ofertantă, are puţini specialişti în aceste domenii, ne-a explicat Roxana Dragomir.

Tot mai mulţi absolvenţi de facultate din alte domenii aleg să se reprofileze în IT pe cont propriu, fără să urmeze cursurile unei facultăţi cu profil IT. Care sunt posturile pentru care au cele mai mari şanse de angajare

Pentru rolurile de front-end development – web designer, programator php, HTML – unde important este portofoliul, creativitatea, nivelul tehnic, angajatorii nu insistă pe o diplomă universitară în IT.

În schimb, rolurile de ingineri, mai ales cele care implică sisteme integrate şi interacțiunea cu acestea, necesită atât cunoştinţe practice, cât şi cunoştinţe teoretice serioase, pentru a avea imagine de ansamblu hardware şi software. Este un tip de posturi care se întâlneşte frecvent în industria auto sau în cea a semiconductorilor, iar pentru angajare se solicită absolvirea unei facultăţi de profil, ne-a explicat directorul Manpower Professional.

Oricum, indiferent de facultatea absolvită, reperul pentru angajare, atât în zona de front-end development, cât şi pentru programatori (java, .net și altele) este proba tehnică, pe care dacă candidaţii o trec, au şanse la angajare indiferent dacă au fost autodidacţi, reconvertiţi profesional sau absolvent de profil. Diferența poate apărea la salariul candidatului, datorită scutirii de impozit pe venitul din salarii. Aceasta se se aplică doar abolvenţilor de facultăți de profil, din specializările acceptate de statul român.

Culisele recrutării IT-iştilor

„Competenţele tehnice sunt testate foarte minuţios, utilizându-se în continuare atât teste scrise, cât şi testare pe calculator. Anumite evaluări, în care candidatului i se prezintă o problemă de rezolvat, urmăresc să descopere chiar şi raţionamentul pe care îl aplică candidatul în rezolvarea acestor probleme, şi există procese care implică inclusiv prezentări live, în care candidatul susţine soluţii sau proiecte propuse. Se practică adesea şi interviul faţă în față, la care participă mai mulţi intervievatori, care poartă o discuţie situaţională, tehnică, care poate dura de la o oră până la trei – patru ore, şi în care se urmăreşte evaluarea competenţelor candidatului. Din ce în ce mai des, managerii care reprezintă compania la aceste dialoguri sunt internaţionali, chiar dacă rolul este de simplu programator, întrucât natura internaţională a proiectelor de IT face ca de multe ori echipele şi managerii să locuiască în zone geografice diferite”, a explicat recrutorul Roxana Dragomir pentru Economica.net.

Angajatorii au început să pună un accent destul de mult şi pe abilităţile personale şi interpersonale ale candidaţilor. În primul rând este vorba despre asumarea responsabilităţii pentru sarcinile şi termenele proiectelor derulate, apoi de capacitatea de a lucra autonom, abilităţi de comunicare, muncă în echipă, flexibilitate şi adaptabilitate, abilităţi soft cerute la toate nivelurile ierarhice, nu doar pentru managerii de proiecte, ne-a explicat directorul Manpower Professional.

Creşte numărul companiilor care investesc în formarea studenţilor în diverse tehnologii pentru a-i angaja

O veste bună pentru gestionarea deficitului de talente în IT este disponibilitatea din ce în ce mai mare a companiilor de a forma tineri. O bună parte dintre companii au realizat că goana după specialiştii seniori nu face decât să contracte piaţa şi să pună presiune pe salarii, de aceea au optat să atragă şi tineri. Pe lângă parteneriate cu universităţile de profil, majoritatea companiilor multinaţionale au aşa-zise „academii” dedicate pentru diverse tehnologii, în cadrul cărora selectează studenţi, pe care îi formează şi îi observă, iar pe cei mai buni îi angajează. Investiţiile în formare continuă şi după angajare, iar în zona de reţelistică multe companii alocă şi bugete pentru ca angajaţii să obţină certificări specifice, ne-a spus directorul Manpower Professional.

De remarcat că, deşi intervenţia companiilor în atragerea şi formarea talentelor începe încă de pe băncile facultăţii, iar cererea de talente este mare, există şi debutanţi care nu au acces la posturile bine plătite de programatori sau la marile companii. În general, este vorba despre absolvenţi care nu trec de probele tehnice ale interviurilor de angajare, pentru că au doar noţiuni teoretice pe care nu ştiu să le aplice practic, atunci când sunt invitaţi să rezolve o problemă. De obicei, aceştia sunt atraşi în domeniu în roluri mai puţin ofertante de suport sau help-desk, până când acumulează o componentă practică care să suplimenteze pregătirea teoretică. De aceea, studenţilor li se recomandă să programeze pe cont propriu încă din facultate şi să participe la concursuri şi iniţiative care le dau şansa să aplice ce au învăţat, a conchis recrutorul Roxana Dragomir.