Analiză: Organizarea referendumului, doar după consultarea Parlamentului
Conform articolului 11 din Legea referendumului, „preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional”.
„Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret”, se arată la alineatul 2 al articolului.
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea preşedintelui.
Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul de 20 de zile, şeful statului emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.
Limitarea la 300 a numărului de parlamentari implică modificarea Legii privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, în timp ce instituirea Parlamentului unicameral implică modificarea Constituţiei.
Preşedintele Traian Băsescu declara, în 7 martie, că punctul de pornire pentru modificarea Constituţiei trebuie să fie referendumul din 2009 privind legislativul unicameral cu 300 de parlamentari, iar orice altă variantă i-ar situa pe cei care o aplică „deasupra voinţei poporului”.
„Nimeni nu poate ignora articolul 1 din Constituţia României, care precizează foarte clar că suveranitatea este a poporului, se exprimă în mod direct prin aleşi sau în mod direct prin referendum. Orice plecare de pe alte baze la revizuire este, după părerea mea, eronată, nedemocratică şi ar situa pe cei care fac gestul revizuirii, fără să ţin cont de actul de suveranitate din decembrie 2009, deasupra voinţei poporului. Sunt vorbe mari pe care ne-am obişnuit să le spunem, că reprezentăm poporul, că acţionăm în numele poporului, dar consider că este timpul să punem egal între vorbă şi faptă”, a afirmat Băsescu.
De asemenea, el a arătat că procesul de revizuire a fost declanşat în 2010 în baza Art.150 din Constituţie de către Guvernul condus de Emil Boc. Băsescu a amintit că această propunere a trecut prin Consiliul Legislativ, a fost înaintată Preşedinţiei, care a adus „ajustările necesare” multor articole, apoi proiectul a obţinut avizele Consiliului Legislativ şi Curţii Constituţionale şi a fost transmis Parlamentului.
În 11 aprilie şeful statului a spus că îi va îndemna pe români să nu meargă la referendumul de revizuire a Constituţiei dacă nu va rezulta Parlament unicameral cu 300 de parlamentari, adăugând că ar putea şi el să mai convoace un referendum prin care să clarifice această problemă.
„Vă asigur că s-ar putea, s-ar putea, să mai aibă loc referendumuri până îmi termin mandatul. Spre exemplu, cu ocazia europarlamentarelor, pentru a lămuri eventual ceea ce nu respectă parlamentarii în revizuirea Constituţiei. Nu spun că va fi neapărat, dar s-ar putea, pentru că e dreptul meu şi nu vreau să îmi reproşeze cineva după încheierea mandatului «Domnule preşedinte, dar aveai dreptul să lansezi un referendum şi nu ai făcut-o, să ne fi întrebat». Deci nu exclud această posibilitate, sunt hotărât să folosesc în favoarea românilor toate instrumentele date de Constituţie”, a afirmat Băsescu la Digi 24.
Băsescu a reafirmat că îi va îndemna pe români să nu meargă la vot la referendumul de revizuire a Constituţiei dacă noua lege fundamentală nu va aplica referendumul din 2009 privind Parlamentul unicameral cu 300 de aleşi.
„Voi avea un singur mesaj. Dacă nu se respectă referendumul din 2009, care a fost valid, au venit 51% din electori la vot, românii nu au de ce să meargă la votul pentru Constituţie. Da, sigur că da, îi voi îndemna să nu meargă la referendumul pentru revizuirea Constituţiei pentru că sunt înşelaţi”, a spus Băsescu.