ANAT are 5 propuneri cruciale pentru Guvern, care pot asigura supravieţuirea agenţiilor de turism

Având în vedere situația la nivel mondial și perspectivele limitate de revenire la normal în viitorul previzibil, este de așteptat să se întâmple în perioada următoare falimente ale unor companii de top din economie cu capital autohton, branduri recunoscute, mari angajatori dar și firme medii, toți aceștia fiind contribuabili corecți și importanți la bugetul statului de-a lungul a zeci de ani de activitate. Din ultimele date transmise de către membrii ANAT la solicitarea secretarului de stat Răzvan Pîrjol reiese faptul că numai 10 dintre agențiile de turism cu volume mari, care operează pe piața din România, au achitat în anul 2019 un volum total de impozite în valoare de peste 40 de milioane de lei.

Agențiile nu au putut aplica pentru șomajul tehnic, activitatea lor neputând fi oprită din cauza faptului că aveau deja sejururi aflate în derulare sau în pregătire pentru sezonul de vară 2020, călători aflați în diverse destinații care trebuiau repatriați sau negocieri de purtat cu furnizorii de servicii în vederea recuperării avansurilor achitate pentru călătoriile anulate. De asemenea, programul IMM Invest, destinat susținerii capitalului de lucru și al investițiilor, prevedea în momentul lansării, printre condițiile de accesare, păstrarea numărului de angajați existent până la data de 04.04.2020, iar ANAT consideră nesustenabilă obligativitatea păstrării numărului de angajați constant, pentru o perioadă de 6 luni după semnarea contractului, fără a se lua în considerație motivul încetării contractului individual de muncă. De exemplu, în cazul unei demisii, agentul economic este obligat să facă o nouă angajare, pentru a nu pierde finanțarea.

”Deși cu toții speram într-o normalizare a situației, observăm cu maximă îngrijorare faptul că incertitudinea persistă cu privire la piața de călătorii, atât pentru destinații externe cât și pentru destinații interne. Reluarea parțială a activității după încetarea stării de urgență a adus venituri modeste, departe de așteptările prognozate pentru sezonul de vară 2020, în vreme ce cheltuielile de funcționare au continuat să se acumuleze indiferent de existența sau nu a veniturilor. Amintim aici două categorii extrem de afectate, cea a agențiilor de turism care fac incoming și cea a turismului de afaceri, care nu au mai avut venituri de la începutul anului 2020 din cauza restricțiilor tot mai severe de călătorie și a anulării evenimentelor la nivel global. Prelungirea pandemiei duce la acumularea pierderilor pentru agențiile de turism, deja ajungându-se în punctul în care s-a depășit orice așteptare rezonabilă ca acestea să fie suportate din rezerve, chiar și de către companiile extrem de solide și bine capitalizate”, subliniază Dumitru Luca, președintele ANAT.

Se impune, deci, pe modelul adoptat de multe alte state din cadrul Uniunii Europene, o schemă de ajutor dedicată agențiilor de turism, dacă statul român dorește evitarea pierderii altor câteva zeci de mii de locuri de muncă și a veniturilor aferente din taxe și impozite, deloc neglijabile, pe lângă afectarea câtorva sute de mii de călători care își vor pierde vacanțele și banii achitați în avans.

Cele 5 propuneri ale ANAT 

1. Realizarea unei scheme de ajutor de stat pentru agențiile de turism constând în oferirea de granturi egale cu valoarea taxelor achitate în anul 2019, proiect ce ar trebui implementat până cel târziu la finalul anului 2020;

2. Reducerea cotei de TVA la 5% pentru agențiile de turism începând cu 01.01.2021, chiar și pentru o perioadă limitată de 3 ani;

3. Prelungirea acordării voucherelor de vacanță în perioada 2021-2025 către bugetari și acordarea de facilități fiscale pentru companiile private care oferă salariaților vouchere de vacanță. Conform studiului realizat de către APET și ASE privind beneficiile aduse de acest program, pe care îl anexăm prezentei, fiecare leu cheltuit de statul român pentru voucherele de vacanță antrenează o creștere de 0,51 lei a Produsului Intern Brut (valoare nominală), iar la fiecare 64.359 lei cheltuiți pentru vouchere se creează un nou loc de muncă;

4. Prelungirea proiectului privind munca flexibilă până la 30 iunie 2021, pentru a evita pierderea unei resurse umane cu un nivel profesional foarte înalt și cu o specializare de nișă, care cu greu va putea găsi alte locuri de muncă pe măsura pregătirii. Oameni în care s-a investit foarte mult în decursul anilor și care au acumulat o experiență remarcabilă, vor fi nevoiți să migreze către alte domenii de activitate, probabil ca novici, ceea ce va duce la scăderea veniturilor și, implicit, a nivelului de trai pentru această categorie de angajați;

5. Garantarea voucherelor de valoare emise de către agențiile de turism pentru călătoriile anulate din cauza restricțiilor impuse de pandemie.