ANAT: Transilvania este cea mai puternică regiune turistică

‘Turismul de sănătate are cea mai mare pondere în turismul judeţului Covasna. Cele mai multe locuri în hotelurile din judeţ sunt ocupate de cei care vin în staţiunile balneoclimaterice. În ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului, mi-e teamă însă de starea actuală a hotelurilor şi de concepţia unor hotelieri, conform căreia turistul vine automat, că oamenii se zbat după bilete de tratament oferite prin Casa de Sănătate. Mi-e teamă, deci, de mentalitatea unor hotelieri că nu trebuie să se zbată pentru a atrage turişti în centrele de tratament balnear. În sectorul balnear încep, însă, şi investiţiile private în unităţi hoteliere noi. Două hoteluri de 4 stele au fost deschise în acest an’, a spus Endre Laszlo.

Turismul este reprezentat în judeţul Covasna de 293 de firme, care au avut o cifră de afaceri, în 2014, de peste 83,484 milioane lei (circa 18,626 milioane euro), în scădere cu 1,65% faţă de anul 2013. Conform datelor statistice, turismul reprezintă 1,66% din economia judeţului.

Firmele din acest domeniu au avut, în 2014, un profit total de peste 6,012 milioane de lei (1,341 milioane euro) şi 948 de persoane angajate, adică 3,35% (-11,24% faţă de anul 2013) din totalul persoanelor active din judeţ.

‘Judeţul Covasna se diferenţiază, ca ofertă turistică, şi prin conacele şi castelele reabilitate şi transformate în unităţi de cazare. Sunt foarte puţine locuri în România în care există astfel de unităţi de cazare, cu atmosferă medievală. În judeţ, avem multe atracţii naturale. Ecoturismul este, de asemenea, foarte important pentru economia judeţului. Avem circa 60 de pensiuni agroturistice, iar majoritatea turiştilor străini vine din Ungaria, Anglia. Cei mai mulţi turişti români vin din Bucureşti, dar avem oaspeţi şi din Galaţi, Brăila, Constanţa. Este un trend de a-ţi petrece vacanţa în locuri mai liniştite, mai relaxante, iar Valea Prahovei s-a aglomerat prea mult’, spune Endre Laszlo.

Indicele de utilizare a locurilor de cazare din judeţul Covasna a fost, în august 2015, de 42,8%, cea mai bună lună fiind iunie, cu 43,7%.

‘Judeţul Covasna este integrat în conceptul de promovare al Transilvaniei. Covasna trebuie să beneficieze şi de avantajele celorlalte judeţe din regiune şi ar trebui să conlucrăm mai strâns. Autorităţile locale au înţeles ce trebuie să facă pentru managementul destinaţiei turistice Covasna, imaginea turistică a zonei, iar antreprenorii trebuie să se ocupe de investiţii’, a adăugat acesta.

Numărul de înnoptări înregistrat în august 1015, în judeţul Covasna, a ajuns la 66.204, cele mai multe la hoteluri (57.388), pensiuni agroturistice (2.453) şi vile turistice (1.921).

‘Cred că turismul intern va creşte în România cu 5% în 2015, faţă de 2014, iar la turismul extern cred că va fi mai mult. Voucherele de vacanţă sunt un mijloc credibil de relansare a turismului intern. Am văzut evoluţia în Ungaria, unde sistemul tichetelor de vacanţă funcţionează de mai mulţi ani. Agenţiile de turism din judeţ fac mai mult outgoing decât incoming. Oricum, pentru zona Covasna se fac eforturi pentru redresarea incomingului din Israel pentru că au venit foarte mulţi turişti din această zonă în staţiunile balneoclimaterice’, apreciază Endre Laszlo.

Capacitatea de cazare scăzută a municipiului Sfântu Gheorghe, lipsa de colaborare între asociaţiile profesionale din judeţ, precum şi mâna de lucru slab calificată din turism, se află printre cauzele care fac ca sectorul să nu atingă potenţialul estimat de specialişti.