ANCOM: Numărul conexiunilor la internet broadband a crescut până la 16,6 milioane, în primul semestru
Astfel, datele prelucrate de arbitrul telecom în intervalul de referinţă arată că, în România, traficul total realizat prin intermediul conexiunilor de internet mobil în bandă largă a fost de 145.000 TB, dublu faţă de primul semestru al anului trecut, când se înregistrau 71.000 de TB. De asemenea, traficul mediu lunar pe fiecare conexiune s-a majorat în comparaţie cu intervalul ianuarie – iunie 2016 cu 90%, de la 0,63 GB la 1,20 GB.
La nivel general, numărul total de conexiuni la internet mobil de bandă largă era de 16,6 milioane la jumătatea anului 2017, în creştere anuală cu 13%, iar rata de penetrare a internetului mobil la nivel de populaţie a ajuns la 85%, în creştere cu circa 10 puncte procentuale faţă de perioada similară din 2016.
Popularitatea abonamentelor la internet mobil de bandă largă este în continuă creştere, acestea ajungând să reprezinte peste 67% din totalul conexiunilor în bandă largă (11,2 milioane conexiuni). Totodată, numărul de cartele preplătite pentru acces la internet mobil de bandă largă a crescut cu 6%, până la 5,5 milioane.
În acelaşi timp, cea mai mare rată de creştere o înregistrează conexiunile 4G, acestea dublându-se faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, şi reprezintă aproape jumătate din totalul conexiunilor la internet mobil în bandă largă, respectiv 7,6 milioane din totalul de 16,6 milioane.
Potrivit ANCOM, totalul conexiunilor la internet fix în bandă largă din România a ajuns la valoarea de 4,6 milioane la mijlocul acestui an, în creştere anuală cu 6%, iar prin intermediul acestora utilizatorii au realizat un trafic total de 2,5 milioane de TB, consumul mediu lunar/conexiune fiind de 92 GB.
‘Datele statistice aferente perioadei cuprinse între semestrul I 2016 şi semestrul I 2017 arată că tot mai multe conexiuni de internet fix permit viteze best-effort de cel puţin 100 Mbps. Astfel, din totalul de 4,6 milioane de conexiuni la puncte fixe, 2,9 milioane sunt conexiuni de mare viteză – 64% din total. Conexiunile care permit viteze best-effort între 30 Mbps şi 100 Mbps, precum şi conexiunile care permit viteze între 10 Mbps şi 100 Mbps reprezintă câte 13% din total, în timp ce doar 10% sunt conexiuni cu viteze de 10 Mbps sau mai mici’, notează arbitrul telecom.
În ceea ce priveşte raportul dintre urban şi rural, statistica Autorităţii relevă faptul că numărul de conexiuni la internet fix instalate la oraş a crescut cu 8%, comparativ cu prima jumătate a anului anterior, până la 3,3 milioane, în timp ce numărul de conexiuni din mediul rural a consemnat o creştere uşoară de 3%, ajungând la valoarea de 1,3 milioane.
De asemenea, rata de acoperire a conexiunilor de acces la internet fix la nivel de gospodării în mediul urban a atins 69%, respectiv 38% la nivel rural. Cât priveşte distribuţia vitezelor furnizate pe medii de reşedinţă, 88% din totalul conexiunilor permit viteze foarte mari de transfer de date, de cel puţin 100 Mbps, şi se află în mediul urban.
Raportul Autorităţii arată că infrastructura de internet fix de bandă largă, care face posibilă în România conectarea la internet la rate mari ale vitezelor de transfer, este dominată de conexiunile prin cablu (peste 77% dintre conexiunile la internet fix ajung la utilizatorul final prin FTTH, cablu coaxial sau cablu UTP/ FTP). Atât numărul, cât şi ponderea conexiunilor xDSL în total, au scăzut, ajungând la o pondere de 18% din totalul conexiunilor la internet fix de bandă largă.
În plus, conexiunile la puncte fixe furnizate prin intermediul tehnologiilor mobile, care reprezintă din ce în ce mai mult o alternativă în zonele fără acoperire cu reţele fixe de internet, au continuat să crească, numărul lor fiind de 171.000, cu 25% mai mare faţă de jumătatea anului 2016.
Raportul de date statistice privind piaţa de comunicaţii electronice din România pentru primul semestru al anului 2017 este realizat de ANCOM pe baza datelor statistice raportate semestrial de furnizorii care au obligaţia de a transmite Autorităţii valorile indicatorilor corespunzători categoriilor de servicii conform Deciziei nr. 333/2013.