În acest context, un procent de 4% din populaţie deţine personal sau în gospodărie obiecte inteligente ce pot fi conectate, utilizatorul tipic de IoT din România fiind tânăr, cu studii superioare, cu venituri ridicate şi care provine din mediul urban.
Conform studiului ANCOM, 22% dintre români au auzit despre IoT, persoanele din grupele de vârstă 16-30 ani şi 31-45 ani fiind familiarizate cu acest concept într-un procent mult mai ridicat (peste 30%) decât cele de peste 46 ani (7-10%).
„IoT este mai cunoscut în gospodăriile în care venitul lunar este de peste 6.000 lei (43%), în timp ce în doar 14% din gospodăriile cu venituri maxime de 3.000 lei acest concept este familiar. În funcţie de ocupaţie, notorietatea IoT în rândul elevilor/ studenţilor şi persoanelor active (patroni/ angajaţi) este mult mai mare (28-46%), decât la cele inactive (pensionari, şomeri) – 8%”, se arată în studiu.
În acelaşi timp, 67% dintre cei care utilizează „Internetul lucrurilor” au achiziţionat aceste obiecte împreună cu componentă de conectivitate, de regulă de la un operator de comunicaţii mobile (50%), dar şi de la un furnizor de obiecte (17%), în timp ce 24% au achiziţionat separat obiectele şi conectivitatea la internet. Cel mai des întâlnite obiecte IoT deţinute de către cei chestionaţi sunt ceasurile/brăţările inteligente (2%) şi televizoarele prin intermediul cărora pot fi accesate şi/sau controlate alte dispozitive (2%).
De asemenea, din numărul total al celor care utilizează IoT, 65% consideră că acesta face deja parte în prezent din rutina personală, în timp ce alţi 25% cred că acest lucru se va întâmpla în următorii doi ani.
Printre beneficiile aduse de acest concept se află, pentru 42% dintre respondenţi, confortul, urmat de siguranţa personală şi a familiei (33%), automatizarea unor activităţi (20%) şi optimizarea consumului casnic (17%). Pe de altă parte, temerile cele mai frecvente ale respondenţilor sunt: furtul sau pierderea datelor personale (35% dintre respondenţi), costurile dispozitivelor IoT (34%) şi afectarea confidenţialităţii datelor (25%).
În plus, mai mult de jumătate dintre utilizatorii de IoT (51%) au declarat că principalul motiv pentru care au început să utilizeze internetul obiectelor este pentru că îl consideră că fiind un ajutor în activităţile zilnice, în timp ce 45% au fost curioşi să testeze funcţiile şi facilităţile acestuia. 28% folosesc IoT pentru că sunt pasionaţi de tehnologie. Per total, 79% dintre utilizatorii de IoT consideră că utilizarea acestui tip de obiecte le-a adus mai multe beneficii decât costuri. În acest sens, 46% dintre utilizatori le consideră accesibile ca pret, cele mai populare fiind ceasurile/brăţările inteligente şi televizoarele/electrocasnicele.
În privinţa subiectului 5G, studiul ANCOM relevă faptul că o treime dintre români cunosc termenul de 5G, profilul acestora fiind similiar cu cel al celor care cunosc conceptul de IoT. Pe acest fond şi odată cu implementarea 5G în România, 47% dintre respondenţi se aşteaptă la o acoperire naţională mai bună, 31% la o viteză mai mare de download/upload de fişiere pe internet şi 26% la mai puţine probleme cu conectivitatea.
ANCOM a comandat un studiu de piaţă ce a fost realizat de Metro Media Transilvania în perioada octombrie – decembrie 2018 pe un eşantion total de 3.066 de respondenţi, dintre care 1.461 erau utilizatori de IoT (marjă de eroare ą2,6%) şi 1.605 nu erau utilizatori de IoT (marjă de eroare de ą2,5%).
„Internetul lucrurilor” (IoT) este o infrastructură globală pentru societatea informaţională care permite funcţionarea unor servicii avansate prin interconectarea obiectelor (fizice şi virtuale) pe baza tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii interoperabile, existente şi viitoare.
Obiectele inteligente ce deţin caracteristică de a putea fi conectate la internet, fiind astfel încadrate în categoria IoT, şi care au fost luate în calcul pentruacest studiu sunt: electrocasnice, ceas/brăţară, senzori pentru locuinţă, contoare, centrală termică /climatizare, automobil, dispozitive de divertisment, echipament sportiv etc.