„Trebuie să subliniem că Banca Naţională a Ungariei a folosit măsuri extensive pentru a reduce impactul crizei asupra economiei Ungariei. Am folosit cele mai multe din măsurile folosite de alte bănci centrale în lume şi semnificativ mai multe decât oricare altă ţară similară – mă refer la ţări din regiune precum Slovacia, Cehia, Polonia şi România”, a declarat Simor într-un interviu pentru Bloomberg.
Magyar Nemzeti Bank (MNB) a utilizat măsuri pentru creşterea lichidităţii pe pieţele valutare, pentru a tempera volatilitatea forintului, şi a îmbunătăţit lichiditatea pieţei forintului şi a finanţărilor în monedă naţională pentru băncile locale, a adăugat el.
În plus, instituţia a intervenit pentru perioade limitate pe anumite pieţe care nu funcţionau corespunzător, precum cele ale obligaţiunilor guvernamentale şi obligaţiunilor ipotecare, a spus şeful MNB.
„Istoricul nostru de utilizare a instrumentelor neconvenţionale este excelent. Am făcut mai mult decât oricine din regiune şi am încercat toate instrumentele disponibile pentru o economie de piaţă emergentă, de dimensiuni mici şi deschisă”, a afirmat Simor.
Mandatul lui Simor urmează să se încheie în martie. Banca centrală a Ungariei a fost criticată constant de guvernul condus de Viktor Orban pentru politicile monetare insuficient de relaxate pentru susţinerea economiei. Orban şi partidul de guvernământ, Fidesz, au afirmat că banca ar fi trebuit să reducă mai mult şi mai rapid dobânda de politică monetară şi să adopte măsuri monetare mai puternice de încurajare a economiei.
Favorit pentru preluarea postului de preşedinte al MNB este actulul ministru al Economiei, Gyorgy Matolcsy, „vârful de lance” al guvernului ungar în privinţa politicilor economice neconvenţionale.
Ministerul Economiei de la Budapesta a fost implicat în ultimele săptămâni într-un conflict cu firma de cercetare a lui Nouriel Roubini, Roubini Global Economics. Ministerul a acuzat firma de cercetare că a cauzat deprecierea forintului prin recomandări de vânzare a monedei ungare către clienţi.
Deprecierea a fost, însă, atribuită de analiştii din piaţa financiară unor comentarii ale ministrului Economiei, Gyorgy Matolcsy, favorabile unui forint mai slab. Ministerul a negat că declaraţiile lui Matolcsy ar reprezenta motivul deprecierii.
Un analist de la Roubini Global Economics a declarat, în această săptămână, că Ungaria este din punct de vedere economic cea mai slabă verigă din regiune, din cauza îndatorării şi fundamentelor macro,o altă verigă slabă fiind România, cu diferenţa că guvernul de la Bucureşti pare serios în relaţia cu FMI.
„Ungaria este cea mai slabă verigă”, din cauza îndatorării externe, cea mai ridicată din regiune, precum şi a fundamentelor macroeconomice mai slabe decât cele ale vecinilor, a declarat analistul RGE Jelena Vukotic, într-un interviu pentru un blog al Concorde Fund Management, preluat de publicaţia ungară Portfolio. De asemenea, băncile din Ungaria depind puternic de instituţiile de credit din zona euro şi de stabilitatea uniunii monetare, a adăugat Vukotic.
Cealaltă verigă slabă este România, a spus analistul, notând că principala diferenţă constă în faptul că guvernul român este aparent serios în privinţa încheierii unui acord cu FMI şi probabil va reînnoi actuala înţelegere, care expiră în martie.