Andrei Baciu a fost propus la conducerea CNAS de către Ministrul Sănătăţii la 27 iulie.
Andrei Baciu, care are aproape 37 de ani, a absolvit Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” în anul 2011. La şase de la absolvirea facultăţii, Baciu ajunge președintele Consiliul de Administrație – Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”, conform CV-ului publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii.
Din 2015, Baciu e membru al PNL.
Din decembrie 2019 până la numirea în funcţia de preşedinte al CNAS, Baciu a fost secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.
În perioada pandemiei de Covid, Baciu a fost numit vicepreşedintele şi ulterior preşedintele Comitetului Național pentru Coordonarea Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV).
„După mai bine de 3 ani și jumătate în inima Ministerului Sănătății ca secretar de stat și o implicare de un an și jumătate în conducerea CNCAV, am ales să pășesc pe un nou drum. Toată această perioadă care a fost dominată de un eveniment pe care (sper să) nu-l întâlnești decât o dată în viață, o pandemie care a afectat întreaga planetă, mi-a oferit o experiență inestimabilă. Din care am învățat enorm. Atât profesional, ca medic, cât și la nivel uman, personal. Toată această experiență mă face încrezător că voi putea face lucruri bune pentru pacienții din România și din postura de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”, a scris Andrei Baciu pe pagina sa de linkedin.
CNAS gestionează Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
FNUASS a încheiat anul 2022 în echilibru, însă cu preţul celor mai mari subvenţii pe care le-a primit din anul 2013 încoace, arată o analiză exclusivă publicată de Economica.net.
Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a avut venituri de 54,85 de miliarde de lei în anul 2022, cu 10% mai mari decât cele obţinute în anul 2021.
Veniturile FNUASS sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din subvenţii şi din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor.
Din banii stânşi la FNUASS, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.
Pentru 2023, CNAS a prognozat venituri totale de 54,15 miliarde de lei la FNUASS.