Andrei Cruceru, CEO Metaminds: Infracțiunile cibernetice fac parte din noua normalitate și foarte multe își ating scopul din cauza utilizatorilor
METAMINDS a fost inclusă în 2022 pentru al treilea an consecutiv în topul companiilor cu cea mai rapidă creștere din Europa, potrivit Financial Times. Este și singura companie de profil din România și una din cele nouă companii europene din domeniul securității cibernetice care s-au situat în acest clasament.
Compania estimează că va încheia anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 40 de milioane de euro.
Fiind un integrator de sisteme și soluții IT pentru organizații publice și private, cu o experiență foarte bogată, METAMINDS a inclus dintotdeauna componenta de securitate cibernetică încă din faza de concepere a arhitecturii informatice, ca element indispensabil pentru stabilitatea oricărei infrastructuri digitale interconectate.
„Protecția datelor și a altor categorii de valori ale unei companii, care sunt accesibile online, este deja o prioritate care nu mai are nevoie de nicio explicație, credem noi. Mai ales într-o economie conectată tot mai mult prin tehnologii digitale și pe fondul intensificării atacurilor cibernetice (…) Putem spune cu certitudine că, pentru orice tip de afacere, consecințele unui atac cibernetic sunt mult prea grave pentru a putea fi neglijate și pot viza clienții în mod direct, nu doar compania”, spune Cruceru.
Situația geopolitică actuală a dus la o intensificare a atacurilor cibernetice, iar securitatea cibernetică și piața, este de părere Cruceru, nu pot decât să urmeze această creștere în importanță, la nivel de strategii naționale și internaționale, ca să poată ține pasul cu provocările. Un indicator clar al importanței acestui sector la nivel de strategii politice și economice îl reprezintă valoarea pieței securității cibernetice a UE, conform Consiliului European, estimată la peste 130 de miliarde de euro, în creștere cu 17% pe an.
„Atacurile cibernetice sunt tot mai numeroase și mai sofisticate peste tot în lume, iar această tendință va continua să se mențină; inclusiv la nivelul țării noastre, unde pericolele sunt alimentate în mare parte în prezent și de conflictele internaționale, cum este cel din Ucraina, dar și de faptul că folosim mult mai mult mediul online, odată cu pandemia COVID-19, în interes personal și profesional”, spune CEO-ul.
„Acest lucru este valabil și în cazul României, care a definit o nouă strategie de securitate cibernetică și un plan de acțiune pentru implementarea acesteia pentru perioada 2022-2027. Asigurarea unui parteneriat public-privat pragmatic face parte din noua strategie; acest lucru reprezintă un semnal îmbucurător nu doar pentru companiile din sectorul IT din România și pentru economia locală, ci și pentru fiecare dintre noi, în calitate de beneficiari finali ai unor servicii publice sigure, inteligente, eficiente”, continuă acesta.
Potrivit CEO-ului METAMINDS, intensificarea atacurilor cibernetice din ultima perioadă și mediatizarea intensă a acestora a generat în mod clar o conștientizare în rândul populației cu privire la acest subiect.
„Dar această conștientizare nu este cu adevărat utilă decât dacă a condus la practici și comportamente mai sigure ale utilizatorilor în mediul online. Subliniem acest lucru, pentru că foarte multe din atacurile cibernetice își ating scopul din cauza utilizatorilor, care nu cunosc sau nu respectă niște reguli elementare care i-ar proteja de astfel de atacuri malițioase”.
Cât de vulnerabile sunt oamenii și companiile în fața atacurilor cibernetice
Andrei Cruceru consideră că vulnerabilitatea unei companii sau a unei persoane fizice, indiferent de perioadă sau de context, depinde în mod direct de măsurile de protecție specifice, care au fost luate în acest sens, și de cât de corect sunt accesate și folosite serviciile și instrumentele puse la dispoziție, în mediul online.
„Spunem «măsuri specifice», pentru că fiecare organizație are un profil unic, definit printr-un set de nevoi, riscuri asociate, plus servicii ori produse pe care trebuie să le livreze într-un context specific, în funcție de industrie și de dimensiunea organizației respective, printre altele”, explică Andrei Cruceru.
În acest context, nevoia de securitate cibernetică va crește și se va acutiza pe fondul pericolelor care vin din zona online, peste tot în lume, pentru că trăim într-o societate complet interconectată prin servicii și tehnologii care evoluează într-un ritm extrem de rapid și care sunt ușor accesibile oricui vrea să le folosească, crede reprezentantul METAMINDS.
„La rândul nostru, accesăm din ce în ce mai mult și mai des platforme și servicii online, oricând și de oriunde, avem aparatură și dispozitive inteligente în case, în mașini, pe stradă, se lucrează de acasă în foarte mare parte, ceea ce creează suprafețe de atac și puncte de acces tot mai numeroase și mai variate pentru atacatori. Prin urmare, implementarea unor soluții corecte de securitate cibernetică este și va continua să fie elementul diferențiator pentru toate acele companii și organizații care vor să aibă o șansă reală de succes în această globalizare digitală”.
Ce urmăresc atacatorii cibernetici
Potrivit lui Cruceru, atacatorii urmăresc, în principal, recompense financiare sau provocarea de pagube – blocând accesul la datele sau serviciile unei organizații, de exemplu. ”Iar infracțiunile cibernetice fac parte din noua normalitate, pentru că modul de viață și modul de lucru au migrat în mare măsură în mediul online, atrăgând după sine o serie întreagă de pericole din această zonă”.
Un studiu Eurostat publicat la finalul lunii august subliniază că adoptarea și utilizarea tehnologiilor digitale în cadrul companiilor pot crește nivelul de competitivitate al afacerilor, dar este important să fie corelate cu sisteme și infrastructuri digitale sigure și sustenabile. Însă, potrivit aceluiași studiu, România și Bulgaria sunt pe ultimul loc în acest clasament al gradului de integrare și folosire al tehnologiilor digitale cu scopul eficientizării și securizării proceselor. Țara noastră este, de asemenea, pe ultimul loc din UE și în ceea ce privește indicele economiei și societății digitale – DESI 2022, care urmărește progresele înregistrate în domeniul digital.
O șansă pentru a crește gradul de digitalizare o reprezintă PNRR-ul care include fonduri pentru digitalizare, rolul transformării digitale fiind creșterea performanței economice, precum și de a construi o infrastructură digitală coerentă și integrată la nivelul administrației publice care să ofere servicii digitale de înaltă calitate atât cetățenilor, cât și companiilor.
„Componenta de transformare digitală a României este gândită foarte ambițios, pe patru paliere care ar trebui să acopere toate lipsurile existente în acest moment și care nu pot funcționa cu eficiență maximă decât împreună: servicii publice digitale, conectivitate – adică rețele de foarte mare capacitate, securitate cibernetică și obținerea de competențe digitale în utilizarea soluțiilor digitale oferite.
Așadar, impactul nu poate fi decât unul extrem de profund în sens pozitiv, dar doar dacă acest proces va fi realizat și susținut eficient și inteligent, punând la dispoziție toate resursele financiare disponibile și accesând soluțiile și competențele capabile să susțină până la capăt implementarea acestor serii de proiecte extrem de complexe”, conchide Andrei Cruceru.