Andrei Sota, Signal Sigma: În ce investim în 2024

Andrei Sota este consultant de investiții și fondatorul platformei Signal Sigma

2024 a început în forță pe piețele publice, cu indicele american de acțiuni S&P 500 avansând deja peste 10% din ianuarie până în prezent. În aceeași perioadă de timp, atât aurul cât și petrolul au avut un parcurs pozitiv, apreciindu-se cu 5,8%, respectiv 16%.

Din ce în ce mai mulți participanți la piață renunță la teama de o eventuală recesiune globală, iar acest lucru se vede în prețurile tuturor activelor, care sunt într-o continuă creștere. În schimb, piața de obligațiuni stagnează, iar pe anumite maturități am observat chiar scăderi de la începutul acestui an, ceea ce înseamnă randamente mai mari pentru noii investitori.

Când e momentul să te apuci de investit

Desigur, înainte de a investi orice sumă de bani, trebuie să ne asigurăm că îndeplinim câteva criterii de bază în ceea ce privește planificarea noastră financiară, și anume: dispunem de lichidități care să acopere șase luni de cheltuieli curente, avem o sursă de venit stabilă, independentă de fluctuațiile pieței de capital (salariu, chirii, dividende), am achitat toate creditele care poartă dobânzi relativ mari.

Odată ce am satisfăcut aceste cerințe, putem plasa eficient suma rămasă pe piața de capital.

Primul pas în a concepe orice plan de investiții este să identificăm cel puțin două clase majore de active care au potențialul să evolueze într-un mod minim corelat. Corelația redusă ajută la diversificarea riscului din portofoliu și la obținerea unui raport risc-randament sporit. În mod tradițional, acțiunile și obligațiunile au fost clasele majore de active care s-au contrabalansat reciproc în alocarea unui portofoliu. Dar 2024 nu pare să urmărească același tipar.

Metale prețioase și mărfuri

În cazul în care inflația redevine o problemă, atât acțiunile cât și obligațiunile vor suferi scăderi. Motivele sunt diferite, însă rezultatul este același: corelație mare, ceea ce nu ne dorim. Așadar, trebuie să hotărâm care dintre cele două ar reprezenta o clasă majoră de active în portofoliul nostru: dacă ne dorim mai mult risc, atunci vom alege acțiuni; în cazul în care punem mai mult preț pe siguranță, atunci vom opta pentru obligațiuni.

Ce clase majore de active mai rămân așadar? Ne putem orienta către complexul de metale prețioase (aur/argint/paladiu) și către mărfuri (petrol, gaze naturale, produse agricole).

Dacă suntem de părere că inflația va crește, vom împerechea acțiunile cu mărfurile. Raționamentul în construcția acestui tip de portofoliu este următoarea: inflația sporită are potențialul să crească câștigurile raportate de companii. Cel mai probabil, în cazul în care inflația crește, dobânzile se vor mări și ele, ceea ce va scădea multiplul de evaluare al societăților. Inflația mai mare ajută prețurile mărfurilor, contrabalansând scăderea sau stagnarea alocării pe acțiuni.

Dacă suntem de părere că inflația va scădea, vom împerechea obligațiunile cu aurul. Aici, gândirea este următoarea: inflația scăzută ar duce la aprecierea obligațiunilor și la scăderea dobânzilor.

Dacă totuși dobânzile rămân ridicate, înseamnă că ne confruntăm cu un fenomen de devalorizare a valutei, iar aurul ar trebui să contrabalanseze eficient stagnarea sau scăderea portofoliului de obligațiuni.

Așteptări realiste

După ce am format aceste perechi pe clase majore de active, mai rămâne să ne stabilim obiectivele noastre investiționale. În această etapă este esențial să ne gândim concret la ce rezultate realiste putem obține de la instrumentele pe care le-am ales.

Trebuie să punem în balanță nevoile noastre financiare cu toleranță la risc. În final, ar trebui să ajungem la concluzii privind următoarele: instrumentele financiare care satisfac nevoile noastre, randamentul vizat de la fiecare instrument, prețul țintă și durata de timp pentru a realiza randamentul propus, prețurile care determină dezinvestiția (stop-loss) în cazul în care piața evoluează împotriva noastră.

Mai rămâne apoi doar cea mai simplă etapă și anume execuția propriu zisă a ordinelor. Această etapă a devenit cea mai simplă deoarece suntem corect pregătiți să o abordăm, având acum toate temele făcute.

În orice caz, există câteva reguli generale de care este bine să ținem cont în orice moment: pierderile trebuie tăiate atunci când o poziție nu funcționează. Vom adăuga capital doar către acele poziții care evoluează pozitiv. Emoțiile nu au ce căuta în procesul investițional. Trebuie să facem tot posibilul să acționăm în mod rațional, chiar dacă piața ne testează nervii în anumite momente.

Orice investiție pornește drept speculație. Nu trebuie să lăsăm o simplă b să se transforme în „investiție pe termen lung” dacă aceasta nu mai răspunde criteriilor care au stat la baza deciziei de cumpărare de la început. Orice disciplină legată de procesul investițional trebuie respectată astfel încât să dea rezultate.

Degeaba stabilim niște reguli la nivel teoretic dacă nu le și respectăm în practica. Pierderile fac parte din joc. Dacă nu ne putem obișnui cu ideea că vom pierde bani atunci când investim, atunci poate trebuie să ne orientăm spre alte soluții. Ideal este să avem parte de câștiguri în 70% din cazuri.

Nu există strategie de investiții sau clasă de active care să câștige tot timpul, indiferent de piață. În schimb, gestiunea riscurilor din portofoliu și a emoțiilor este ceva 100% fezabil.