Prima serie a acestor „contribuţii determinate la nivel naţional’ (NDC) a plasat planeta pe o traiectorie ce se situează între plus 3 grade Celsius şi plus 4 grade Celsius în raport cu perioada preindustrială, în timp ce obiectivul Acordului de la Paris este de a menţine încălzirea globală sub valoarea de plus 2 grade Celsius şi, pe cât posibil, chiar sub valoarea de plus 1,5 grade Celsius.
Noile promisiuni, ale Chinei, Japoniei sau ale viitorului preşedinte american, ar putea face posibilă – dacă ar fi respectate – limitarea încălzirii la plus 2,1 grade Celsius în 2100, potrivit grupului Climate Action Tracker (CAT). Chiar şi aşa, fiind depăşite obiectivele Acordului de la Paris.
China
În 2016, China, responsabilă pentru peste un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră, s-a angajat mai ales să îşi reducă intensitatea carbonului (emisiile de CO2 raportate la PIB) cu 60-65% până în 2030 şi să atingă vârful emisiilor de gaze cu efect de seră „în jurul anului 2030”.
În timp ce ţara se află pe drumul cel bun pentru a atinge acest vârf înainte de 2030, preşedintele chinez Xi Jinping, a mers chiar mai departe, într-un anunţ surpriză din septembrie, stabilind obiectivul unei neutralităţi a carbonului până în 2060.
Până în prezent, Beijingul nu a oferit detalii cu privire la planurile sale şi nu a înaintat un NDC revizuit. În aşteptarea acestor detalii, grupul CAT consideră angajamentele chineze „deosebit de insuficiente” (pentru o încălzire între 3 grade Celsius şi 4 grade Celsius).
Statele Unite
Statele Unite, al doilea cel mai important emiţător de gaze cu efect de seră din lume, s-au angajat în virtutea Acordului de la Paris să-şi reducă emisiile cu 26-28% până în 2025, în raport cu 2005.
Acest obiectiv ar putea fi atins datorită scăderii emisiilor asociată crizei COVID-19, în pofida ieşirii Statelor Unite din Acordul de la Paris, potrivit CAT, care consideră că traiectoria americană este „considerabil insuficientă” (spre o încălzire de peste 4 grade Celsius).
Cu toate acestea, preşedintele ales Joe Biden a promis că va reveni în Acordul de la Paris şi a stabilit un obiectiv al neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon pentru 2050.
Uniunea Europeană
UE s-a angajat în 2015 să îşi reducă emisiile de CO2 cu cel puţin 40% până în 2030 comparativ cu 1990, „insuficient” pentru o lume cu până la plus 2 grade Celsius, potrivit CAT.
Comisia Europeană a propus majorarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 în raport cu nivelul din 1990 de la 40% la 55% cu scopul de a ajunge la o neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050, o propunere asupra căreia statele membre se vor pronunţa la sfârşitul săptămânii.
Marea Britanie, care a ieşit din UE, a înscris deja obiectivul neutralităţii carbonului în legislaţia sa şi a anunţat joi că doreşte să îşi reducă emisiile cu 68% până în 2030 în raport cu anul 1990.
India
Ca şi în cazul Chinei, angajamentul iniţial al Indiei se bazează pe o reducere a intensităţii carbonului, de la 33 la 35% până în 2030 comparativ cu anul 2005. O traiectorie „compatibilă” cu o lume cu 2 grade Celsius mai caldă, conform CAT.
India nu a depus un nou NDC.
Rusia
Rusia, care s-a alăturat oficial Acordului de la Paris în 2019, a înaintat prima contribuţie determinată la nivel naţional în urmă cu două săptămâni.
Ţara îşi asumă angajamentele anterioare pentru a atinge în 2030 70% din nivelul de emisii din 1990 (aşadar, o scădere de 30% pe parcursul perioadei), „considerabil insuficient” potrivit CAT.
Japonia
Japonia s-a angajat în 2016 să îşi reducă emisiile cu 26% până în 2030 în raport cu 2013. Noul său NDC prezentat în martie nu a modificat această cifră, „extrem de insuficientă”, în opinia CAT.
Însă noul premier Yoshihide Suga a anunţat la sfârşitul lunii octombrie un obiectiv de neutralitate în materie de emisii de carbon pentru 2050.
Neutralitatea carbonului
Pe termen lung, Acordul de la Paris evocă obiectivul „echilibrului” dintre emisii şi absorbţia gazelor cu efect de seră „în a doua jumătate a secolului”.
Din ce în ce mai multe state anunţă date mai precise şi mai apropiate pentru atingerea neutralităţii carbonului, majoritatea pentru anul 2050.
„Peste 110 ţări s-au angajat să atingă neutralitatea carbonului până în 2050”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, săptămâna trecută. Inclusiv 11 din G20.
Doar câteva noi contribuţii
Mai puţin de 20 de ţări reprezentând sub 5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră au depus până în prezent un nou NDC, potrivit World Resources Institute. Iar 130 s-au angajat să îşi consolideze angajamentele în noua lor contribuţie.
Convenţia ONU privind schimbările climatice, care se aşteaptă la întârzieri, va prezenta la 21 februarie evaluarea noilor angajamente primite până la 31 decembrie.