Angajarea IT-iştilor care vor repara sistemele informatice din sănătate intră în linie dreaptă. Salariile ajung până la 19.000 lei net pe lună

Context

Pe 23 iunie 2019 Economica.net anunţa, în exclusivitate, detaliile planului CNAS de a angaja IT-işti ca să eficientizeze sistemele informatice din platforma informatică a asigurărilor de sănătate (PIAS).

CNAS va angaja specialişti în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, pe perioadă determinată, pe care-i va plăti cu salarii de până la circa 19.000 de lei net „în mână”, ca să repare şi să dezvolte platforma informatică a asigurărilor de sănătate (PIAS), potrivit informaţiilor comunicate exclusiv pentru Economica.net de către oficialii CNAS, în iunie 2019.

Această platformă a costat peste 170 de milioane de euro şi are frecvent blocaje, încă de când a fost lansată. PIAS cuprinde sistemul informatic unic integrat, reţeta electronică, cardul de sănătate, dosarul electronic al pacientului.

În iunie 2019, Oficialii CNAS au spus, exclusiv pentru Economica.net, în ce condiţii vor fi angajaţi specialiştii IT care vor dezvolta sistemele informatice din sănătate, tot mai afectate de blocaje în ultimii ani.

• vor fi încadraţi în funcţii de specialişti în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, ca personal contractual.

• vor avea contract individual de muncă pe perioadă determinată, încheiat prin derogare de la prevederile art. 82 din Legea nr. 53/2003 – (Codul muncii) republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

• vor fi remuneraţi cu salarii nete de până la circa 19.000 de lei lunar, adică de până la şase ori ori valoarea câştigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prin derogare de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit informaţiilor comunicate exclusiv pentru Economica de către oficialii CNAS.

Nouă luni mai târziu CNAS publică metodologia de selecţia a acestor specialişti IT.

Concret, Ordinul CNAS care conţine metodologia de selecţie a specialiştilor în IT&C, pe care instituţia vrea să-i angajeze, s-a publicat în Monitorul Oficial, partea I, din 27 martie.

Economica.net vă spune care ce criterii trebuie să întrunească oamenii care vor să lucreze la CNAS şi cum va decurge recrutarea, potrivit Ordinului antemenţionat, pe care l-am studiat.

Sunt eligibili pentru funcţia de specialist IT&C la CNAS candidaţii care îndeplinesc condiţiile:

– au absolvit studii superioare şi specializări în domeniul IT&C, astfel:

• domeniul fundamental – ştiinţe inginereşti, ramura de ştiinţă ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei, domeniul de studii şi licenţă – calculatoare şi tehnologia informaţiei.

• domeniul fundamental – ştiinţe inginereşti, ramura de ştiinţă inginerie electrică, electronică şi telecomunicaţii, domeniul de studii şi licenţă – inginerie electronică, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale.

• domeniul fundamental – ştiinţe sociale, ramura de ştiinţă – ştiinţe economice, domeniul de studii – informatică economică, domeniul de licenţă – cibernetică, statistică şi informatică economică.

– au cel puţin cinci ani experienţă în domeniul tehnologiei informaţiei sau au participat la proiecte în domeniul tehnologiei informaţiei.

– nu au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care i-ar face incompatibili cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

Selecţia candidaţilor potriviţi pentru posturile din IT&C, care vor fi scoase la concurs de CNAS, constă în trei etape: selecţia dosarelor de înscriere a candidaţilor, proba scrisă şi interviul.

După fiecare etapă, fiecare candidat va fi admis sau respins, pentru ca la următoarea etapă de selecţie să concureze doar cei declaraţi admişi la precedenta.

Sunt declaraţi admişi la proba scrisă candidaţii care au obţinut minimum 50 de puncte din 100 (puntajul maxim).
Similar, sunt declaraţi admişi la interviu candidaţii care au obţinut minimum 50 de puncte din 100 (puntajul maxim).

Punctajul final al fiecărui candidat admis la toate probele se va calcula ca medie aritmetică a punctajului obţinut la proba scrisă şi a celui obţinut la interviu.
La punctaje egale are prioritate candidatul care a obţinut punctajul cel mai mare la proba scrisă, iar dacă şi în această situaţie sunt la egalitate, candidaţii vor participa la un nou interviu care va hotărî cine va ocupa postul.

În cadrul interviului vor fi testate:

• comportamentul candidatului în situaţii de criză;
• motivaţia sa;
• capacitatea sa de analiză şi de sinteză;
• abilităţile şi cunoştinţele impuse de funcţie;
• iniţiativa şi creativitatea candidatului.

Şi comisia de selecţie a candidaţilor potriviţi pentru posturile antemenţionate, şi comisia de soluţionare a contestaţiilor vor avea în componenţă, printre alţii, şi doi oameni care nu lucrează la CNAS şi care sunt specialişti cu reputaţie în domeniul IT din învăţământul superior de specialitate, potrivit actului normativ, consultat de Economica.net.

Ce e platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate (PIAS) 

PIAS, instrumentul prin care se raportează, validează şi controlează serviciile de sănătate decontate din fonduri publice, este unul dintre cele mai mari şi mai folosite sisteme informatice din România, cu peste 70.000 utilizatori si peste 700.000 de servicii medicale raportate şi validate zilnic, dintre care circa 200.000 sunt prescripţii medicale. PIAS este administrată de CNAS.
Componentele PIAS sunt sistemul informatic unic integrat (SIUI), reţeta electronică, cardul electronic de sănătate şi dosarul electronic de sănătate (DES).

Cât de bine funcţionează PIAS: o treime din an, una sau mai multe dintre componentele platformei informatice a asigurărilor sociale de sănătate nu funcţionează.

„În jur de 120 de zile nu au funcţionat, în 2018, una sau mai multe componente ale PIAS”, spune, într-un interviu acordat anul trecut publicaţiei Economica.net, medicul Raluca Zoiţanu, secretarul Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.

Cel mai recent blocaj al sistemelor informatice din sănătate a durat cinci zile consecutive, în perioada 10 – 15 martie inclusiv.

„Funcționarea defectuoasă a platformei SIUI începând din 9 martie a îngreunat activitatea în cabinetele medicilor de familie, a generat întârzieri ale consultațiilor programate și a făcut dificilă acordarea de consultații pacienților cu afecțiuni acute. Toate acestea în condițiile în care îngrijorarea pacienților, dar și a medicilor față de riscul de îmbolnăvire cu COVID 19 este maximă”, spuneau pe 10 martie oficialii medicilor de familie, reuniţi în Societatea Naţională de Medicina Familiei. Detalii, aici. 

De ce ne afectează pe fiecare dintre noi funcţionarea precară a platformei informatice a asigurărilor sociale de sănătate

„Componentele PIAS (n. red. cardul de sănătate, reţeta electronică, sistemul informatic unic integrat SIUI) răspund greu, după 40-50 de secunde sau mai mult, în comparaţie cu timpii obişnuiţi de răspuns, de maximum cinci secunde, destul de mari şi aceştia, iar răspunsul este unul negativ de cele mai multe ori. Adică SIUI nu validează consultaţia, sistemul informatic al prescripţiei electronice (SIPE) nu validează reţeta, sistemul cardului de sănătate (CEAS) nu citeşte cardul. Pentru noi şi pentru pacienţi este extrem de frustrant. În cel mai bun caz, stăm şi ne uităm unii la alţii şi mai vorbim să treacă timpul, până reuşim să validăm, deşi medicul trebuie să fie atent şi la ecranul calculatorului, să mai dea câte un click la mesajele care apar. Este o situaţie penibilă, care ne mănâncă ani din viaţă prin stresul generat. Câteodată pacienţii se supară şi îşi varsă amarul pe noi, dar sunt destul de rare aceste situaţii. Nu ştiu să se fi produs vreo tragedie până acum, şi sper să nu se întâmple, dar nu ar fi nemaiauzit. Unii pacienţi pleacă acasă şi revin a doua zi, dar şi asta pune mari probleme, pentru că lucrăm cu programări şi ne dăm peste cap tot programul. Practic, dacă într-o zi nu merge sistemul, a doua zi avem 40 de pacienţi în loc de 20, şi doar 20 au programare (…) CNAS spune că în cazul SIPE (când nu funcţionează n. red) putem da şi reţete offline, dar sunt o mulţime de probleme cu reţetele offline. Unele farmacii nu le acceptă, fiind păţite şi având pagube financiare din cauza lor. Apoi în cazul reţetei cu medicamente pe trei luni, pacientul este obligat să le ia pe toate odată şi plătească diferenţa de la compensare. Când reţeta este online, poate să o ia din farmacie lună de lună în cele trei luni. Iar în legislaţie nu este clar dacă putem da aceste reţete offline oricând nu merge sistemul, sau doar atunci când acest lucru este confirmat de CNAS prin comunicat pe site”, a explicat medicul Raluca Zoiţanu în interviul acordat Economica.net, pe care îl puteţi citi, pe larg, aici.

Precizări

Câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 este de 5.429 de lei, potrivit Legii nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.