“Dacă vrei să te angajezi într-un parc eolian în România, meseria ta nu există”. România va avea nevoie de 20.000 de angajați până în 2030 ca să construiască regenerabilele

Regenerabile. Sebastian Enache, Head of Mergers and Acquisitions în cadrul Monsson Group, unul dintre “pionerii” regenerabilelor de la noi, spune că, pe lângă dezvoltarea proiectelor în sine, compania se ocupă și de legalizarea, practic, a meseriilor pe care le presupune construirea și mentenanța de parcuri eoliene și fotovoltaice.

“Ieșind din zona energetică și intrând în detaliu în zona de energii regenerabile, a apărut în ultimii 15 ani sau în ultimii 10 ani, o pătură nouă profesională, cea a celor care lucrează efectiv în zona de energie regenerabilă și producție de energie eoliană și fotovoltaică, o pătură care nu este încă și nu a fost reglementată. Nu existau standarde ocupaționale și meseriile pentru care și în care lucrau oamenii și încă lucrează nu există oficial”, a afirmat Enache la un eveniment pe energie organizat de publicația “The Diplomat”.

“În momentul de față, dacă te duci într-un parc eolian, nu poți să te angajezi pe meseria ta pentru că meseria ta nu există. Dacă te duci într-un parc fotovoltaic, de-abia în ultimii doi ani au apărut meserii. Și iată că încercând să scoatem la suprafață problema pe care noi am întâmpinat-o, astăzi pot să vă spun că avem peste 7.000 – 8.000 de oameni angajați care lucrează în energie eoliană și fotovoltaică și care nu au standarde ocupaționale și o meserie… pe care lucrează, de fapt. Cum pot să atrag fonduri și să specializez oameni pentru că este o meserie care nu există?! Cum pot să am așteptări?

Avem energie nucleară, avem specializările, avem calificările, avem facultățile, avem universitățile, avem hidro, avem termo, avem și celelalte surse de energie care acum o să apună, toate fiind cunoscute destul de bine pe zona de meserii. Iată că de 15 ani avem mai multă energie regenerabilă decât nucleară, nu avem meserii, nu avem universități, nu avem școli și calificări și, separat, vrem să instalăm și mai mult”, mai spune Enache.

“Noi, ca Monsson, suntem implicați activ în scrierea de standarde ocupaționale, am reușit în sfârșit să introducem în nomenclatorul de meserii meseriile care există de mult, dar de care nu știa nimeni și iată că încet-încet aducem la suprafață – sper eu – până la sfârșitul anului 12 meserii noi care există și pe care ne vom califica. Și încercăm să folosim și resursă umană nouă, pentru că noi avem o datorie față de investitori”, mai afirmă oficialul Monsson.

Citește și:

Ondrej Safar, CEZ: „În trei luni am conectat la rețea prosumatori cât tot anul trecut, fiecare vrea să devină prosumator”. Ce se va întâmpla cu rețelele

E nevoie de 20.o00 de noi angajați în regenerabile

Tot sectorul energetic se confruntă cu provocările legate de forța de muncă, și nici regenerabilele nu fac excepție. Însă, spre deosebire de alte sectoare, cei de aici încearcă să își găsească oamenii necesari inclusiv recalificând o parte din angajații din zona termo, mai ales din zona de minerit care producea cărbunele necesar vechilor termocentrale. În acest sens, cei de la Monsson au pus în trecut bazele RESS, (Renewable Energy School of Skills), o școală prin care au trecut cam 1.000 de oameni pe an, inclusiv din zonele tradițional miniere. Industria are nevoie de oameni, și nu puțini.

“Monsson dezvoltă proiecte, construiește proiecte, însă vin investitori care urmează să le dețină, să le opereze și să producă energie curată și eficientă. Încercăm să le asigurăm acestor investitori forța de muncă necesară. În momentul de față, Asociația Europeană Solară estimează că, în România, până în 2030, va fi nevoie de 20.000 de noi locuri de muncă doar pentru construcția de parcuri eoliene și fotovoltaice. 20.000, pe care ori îi aducem din străinătate, cel mai nefericit lucru din punctul meu de vedere, ori luăm, cum sunt companiile de aici care merg la Politehnică, merg la facultățile tehnice din alte zone, îi iau pe oameni la început de carieră, pe studenți, și îi formează.

Dar ce te faci, pentru că acești oameni trebuie și ei la rândul lor ghidați de cineva, învățați de cineva, de acei ”maeștri”?

Și de trei ani de zile ne uităm cu succes și accesăm zona care se află deja în tranziție energetică. În Hunedoara, în Petroșani, în Târgu-Jiu, am accesat o forță de muncă, oameni care au 35-40-45-50 de ani, care au calificările necesare pe zona de mecanică, pe zona de electrică, pe zona de hidraulică.  Îi trecem printr-un program de ”upskilling” ca să nu spun reconversie profesională, în care îi pregătim și i-am introdus cu succes în zona de energie regenerabilă”, a mai spus Enache.

“Pe partea universitară, împreună cu Politehnica, din septembrie, vom alinia curricula, pentru că am observat că, spre deosebire de celelalte specializări, zona de energii regenerabile este nereglementață la nivel de curriculă, toată lumea predă ce știe”, a mai afirmat oficialul Monsson.

Acest al doilea val de regenerabile ar urma să crească masiv capacitățile instalate, care acum se cifrează la circa 3.000 MW in eolian și circa 1.400 MW în regenerabile (fără prosumatori) „Circa 3-4.000 MW ar trebui să intre în funcţiune în următorii 2-3 ani din regenerabile. Există cereri de 20.000 de MW depuse la Transelectrica“, a declarat în februarie Viorel Alicuş, director în cadrul ANRE.

Citește și:

FEL România a realizat un info-ghid pentru pentru Programul Casa Verde Fotovoltaice 2023

Citește și:

Trecerea României la energie verde, oportunitate de finanţare de 20 de miliarde de euro pentru bănci – analiză