În anul 2016, ponderea salariilor primite de angajaţii români a fost de 34,2% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor Eurostat. În total, pentru a produce cele aproape 170 de miliarde de euro, cât a fost PIB-ul României anul trecut, angajaţii români au primit circa 58 de miliarde de euro.
Cu acest raport de 34%, angajaţii români sunt pe locul trei în Europa. Mai prost decât noi stau grecii, ţară care încă resimte efectele crizei economice, şi irlandezii, dar comparaţia cu Irlanda este viciată de statutul acestei ţări. Ţara are venituri foarte mari generate de faptul că este practic un cap de pod în Europa pentru mai multe companii mari americane (în special de software) care multiplică şi vând, prin Irlanda, produse pentru toată Europa, iar salariile, foarte mari de altfel, sunt raportate la un Produs Intern Brut crescut şi din acest motiv.
Situaţia din România nu a fost deloc la fel tot timpul. Dacă ne referim la istoria recentă, vârful a fost atins în 2008, an de criză. Atunci, masa salarială a reprezentat 39,3% din Produsul Intern Brut.
Cel mai mare raport al salariilor primite de angajaţi în raport cu Produsul Intern Brut se înregistrează în Marea Britanie: aici, 49,6% din PIB reprezintă salarii acordate angajaţilor.
Guvernul de la Bucureşti a anunţat că viitoarea dezvoltare a ţării va pune accent pe creşterea salariilor angajaţilor din România, care să rămână astfel în ţară şi să contribuie la creştere. Ministrul Economiei Mihai Fifor a declarat în fața investitorilor participanți la un eveniment că Guvernul are în vedere un program ambițios care vizează reindustrializarea României și ridicarea salariilor pentru păstrarea forței de muncă în țară. „Majoritatea politică ce a câștigat alegerile la sfârșitul anului trecut are în vedere un model de dezvoltare diferit, care va pune accent pe schimbarea distribuției de resurse dintre muncă și capital, în favoarea angajaților, a declarat Fifor. El a afirmat că nu va mai fi ca de obicei („business as usual”).
„Am învățat cu greu și cu costuri că România nu se poate dezvolta dacă nu își ține acasă forța de muncă calificată, iar aceasta nu se poate face decât prin salarii mai ridicate”, a declarat Fifor, completând că salariul minim va continua să fie majorat.
Majorarea pe cale administrativă a salariului minim pune presiune pe angajatori, mai ales pe cei mici. Dincolo de costurile mai mari pentru firme, ea se suprapune peste creşterile şi mai mari din sectorul public, deci privaţii vor fi obligaţi să ţină cumva pasul ca să nu-şi piardă angajaţii care ar putea migra spre sectorul public.
Guvernul mizează însă pe faptul că patronii au de unde, şi, de fapt, indirect asta şi transmite mediului privat: munca trebuie plătită mai bine, sectorul privat face bani şi are profit, şi o parte mai mare din el trebuie să meargă în salarii.
Puteţi vedea mai jos raportul dintre remunerarea capitalului, a muncii, şi taxele raportate la PIB