Context
Avem aproape 190.000 de locuri de muncă pe care nu le vrea nimeni pentru că multe dintre ele întreţin spirala sărăciei în muncă, aşa cum Economica.net a arătat prin analizele publicate în ultimii ani.
În primele şapte luni ale anului 2022 am avut 189.338 de locuri de muncă vacante, intermediate de Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă din ţară, nedorite nici de către cetăţenii români, nici de către cetăţenii altor state ale UE, de către cetăţenii Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiei sau de către străini titulari ai dreptului de ședere pe termen lung pe teritoriul României, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), analizate de Economica.net.
Pentru cele aproape 190.000 de posturi AJOFM din ţară au eliberat angajatorilor adeverinţă privind forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, document cerut de Inspectoratul General pentru Imigrări pentru obţinerea avizului favorabil pentru încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României (prin străini înţelegem cetăţeni din afara UE, Spaţiului Economic European şi Elveţiei).
Ocupaţiile pentru care angajatorii nu au găsit candidaţi din ţara noastră în perioada analizată (primele şapte luni ale anului 2022) sunt cele de muncitor necalificat – circa 26.000 de posturi vacante care au rămas neocupate, lucrător comercial – peste 5.300 de posturi, manipulant mărfuri – peste 5.100 de posturi, agent de securitate – peste 5.100 de poziţii, lăcătuş mecanic – peste 3.100 de posturi şi ajutor de bucătar – peste 3.000 de locuri de muncă, reiese din datele ANOFM, consultate de Economica.net.
Motivele pentru care cetăţenii români refuză aceste locuri de muncă sunt complexe. Pe de o parte, unele dintre locurile de muncă pentru care angajatorii nu găsesc forţă de muncă locală sunt prost plătite, fără perspective de promovare, implică volum mare de muncă, sunt departe de casă şi întreţin spirala sărăciei în muncă, aşa cum Economica.net a arătat deja în analizele noastre despre subiect.
Pe de altă parte, unii dintre oamenii eligibili să ocupe aceste posturi declarate în mod repetat drept vacante aleg ori să muncească sezonier în străinătate, ori se întreţin prin munca în propria gospodărie, ori încep o mică afacere.
În acest context, cea mai profitabilă soluţie găsită de guvernele care s-au perindat la conducerea ţării la problema complexă a locurilor de muncă refuzate de români e creşterea contingentului de noi cetăţeni extracomunitari care pot fi aduşi la lucru în România.
Cetăţenii extracomunitari, aduşi din Vietnam, Nepal, China, lucrează mult, eficient, iar veniturile câştigate în ţara noastră sunt mai mari decât cele încasate în ţara lor de origine pentru aceeaşi muncă.
Vă amintim că executivul a aprobat un contingent de cel mult 100.000 de noi lucrători extracomunitari care pot fi admişi pe piaţa muncii din România în anul 2022, prin HG 132 din 2022.
Actualizare 9 decembrie 2022
Guvernul a stabilit un contingent de cel mult 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România în anul 2023, potrivit HG 1.448 din 2022, oficializată prin publicarea în Monitorul Oficial din 9 decembrie.
Citeşte şi: