Angajatorul decide în principal timpul de lucru în statele din Uniunea Europeană

Economica.net
29 09. 2020
birouri_angajati_33143800

Cu alte cuvinte, angajatorul, organizaţia sau clienţii au stabilit în 2019 începutul şi sfârşitul zilei lucrătoare pentru majoritatea angajaţilor (61%). Mai mult, aproape unul din cinci angajaţi (17%) a anunţat că în ultimele două luni a fost contactat de câteva ori în timpul liber, iar aproape unul din patru angajaţi (23%) a fost contactat ocazional.

Majoritatea cetăţenilor UE care erau angajaţi (59%) au raportat că nu au fost contactaţi de angajatorul sau de clienţii lor în timpul liber în ultimele două luni.

Aproape 60% din angajaţii din blocul comunitar au primit rar sau niciodată cereri neprevăzute, cum ar fi sarcini de serviciu, în urma cărora să-şi modifice timpul de lucru la principalul lor loc de muncă.

Aproximativ unul din cinci angajaţi s-a confruntat cu astfel de cereri neprevăzute cel puţin o dată pe săptămână (21%) sau o dată pe lună (19%).

Anul trecut, angajatorul, organizaţia sau clienţii au decis în principal timpul de lucru pentru pentru majoritatea angajaţilor din UE (61%), în timp ce 21% au putut parţial şi 18% au putut complet decide pentru ei înşişi.

Angajaţii care au avut în 2019 cea mai redusă influenţă asupra timpului lor de lucru au fost cei din Bulgaria (pentru 80% din ei decizia privind timpul lor de lucru a fost luată de angajator, organizaţie sau clienţi), precum şi în Lituania şi Ungaria (ambele cu 79%). Îi urmează îndeaproape angajaţii din Cipru şi Croaţia (ambele cu 74%) şi Letonia (73%).

În contrast, angajaţii care au avut cea mai ridicată influenţă asupra timpului lor de lucru au fost cei din Finlanda (pentru 30% din ei decizia privind timpul lor de lucru a fost luată de angajator, organizaţie sau clienţi) şi din Suedia (35%). Ei sunt urmaţi de angajaţii din Danemarca, Luxemburg şi Olanda (toate cu 49%).

Cel mai ridicat procent de angajaţi care au fost contactaţi de câteva ori în timpul liber a fost în Finlanda.

În 2019, majoritatea angajaţilor din UE (59%) au raportat că în ultimele două luni nu au fost contactaţi în timpul liber iar 23% au fost contactaţi ocazional.

Totuşi, aproape unul din cinci angajaţi din UE (17%) a fost contactat de câteva ori în timpul liber. Acţiuni directe înainte de următoarea zi lucrătoare s-au solicitat pentru 10% din angajaţi, în timp ce 7% din angajaţi au fost contactaţi de câteva ori în timpul liber dar nu li s-au cerut acţiuni directe.

Finlanda a înregistrat cel mai ridicat procent de angajaţi care au fost contactaţi de câteva ori în timpul liber şi care au întreprins acţiuni directe înainte de următoarea zi lucrătoare (23%), urmată de Olanda (18%), Suedia (16%), Portugalia şi Luxemburg (ambele cu 14%).

În contrast, cel mai scăzut procent de angajaţi care au fost contactaţi în timpul liber pentru acţiuni directe a fost în Lituania şi România (ambele cu 3%), Cehia (5%) şi Cipru (6%).

Anul trecut, 34% din angajaţii din UE au considerat că este foarte uşor să-şi ia, într-un termen scurt, câteva ore sau zile libere, pentru probleme persoanel sau de familie, 33% au spus că a fost destul de uşor, 21% au precizat că a fost destul de dificil iar 13% că a fost foarte dificil.

În rândul statelor membre UE, cel mai ridicat procent de angajaţi care au considerat că este foarte uşor să-şi ia, într-un termen scurt, câteva ore sau zile libere, a fost în Suedia (84%), urmată de Danemarca (83%), Olanda (82%) şi Finlanda (81%).

La polul opus, majoritatea angajaţilor din Bulgaria (60%) consideră că este destul de dificil sau foarte dificil să-şi ia, într-un termen scurt, câteva ore sau zile libere. Ei sunt urmaţi de cei din România (57%) şi Slovacia (54%).