‘Putem estima că situaţia economică în general este destul de satisfăcătoare’, a apreciat cancelarul Germaniei, la o conferinţă de presă desfăşurată la Munchen.
‘Din acest punct de vedere, întreaga Europă – şi în special Germania – au perspective de creştere mai bune decât la sfârşitul anului trecut’, a declarat Angela Merkel.
Germania şi-a restabilit poziţia de principală putere economică a Europei în ultimul trimestru din 2014, pe fondul majorării cheltuielilor interne şi a comerţului.
În perioada octombrie – decembrie 2014, PIB-ul Germaniei a înregistrat o creştere de 0,7%, comparativ cu un avans de 0,1% în precedentele trei luni, a anunţat recent Oficiul Federal de Statistică (Destatis), confirmând datele preliminare din 13 februarie. Consumul privat a urcat cu 0,8%, investiţiile de capital cu 1,2%, iar exporturile cu 1,3%.
În 2014, PIB-ul Germaniei a crescut cu 1,6%, depăşind estimările Oficiului Federal de Statistică (Destatis).
Şi Mario Draghi a afirmat, pe 11 martie, că redresarea economiei zonei euro prinde avânt, iar recentele măsuri de stimulare aprobate de Banca Centrală Europeană vor reuşi să evite riscul unei spirale deflaţioniste, care ar afecta avansul PIB-ului şi crearea de locuri de muncă.
‘Redresarea se va accentua gradual şi să sperăm că se va întări. Tendinţa de încetinire a fost depăşită’, a declarat preşedintele BCE, într-o conferinţă desfăşurată acum două zile la Frankfurt.
Banca Centrală Europeană a demarat mult aşteptatul program de relaxare cantitativă (QE), în valoare de 1.100 de miliarde de euro (1.200 miliarde de dolari). Aceste măsuri, a apreciat Draghi, ‘au redus semnificativ’ riscul unei spirale deflaţioniste care să afecteze avansul economiei, prin reducerea cheltuielilor de consum şi a investiţiilor.
Totuşi, şeful BCE a admis că există şi riscuri legate de achiziţiile lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016.
‘Suntem conştienţi că măsurile adoptate de BCE ar putea provoca anumite riscuri la adresa stabilităţii financiare, dar în prezent aceste riscuri sunt sub control’, a afirmat Draghi.
Conform prognozei revizuite a BCE, anul acesta economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 1,5%, faţă de o expansiune de 1% estimată anterior, reflectând impactul favorabil al scăderii preţului la ţiţei şi al deprecierii euro. De asemenea, decizia Băncii Centrale Europene de a lansa măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 de miliarde de euro a îmbunătăţit încrederea companiilor.
În 2014, PIB-ul UE a crescut cu 1,4%, iar al zonei euro cu 0,9%, conform datelor preliminare publicate luna trecută de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).