„Casele românilor sunt permanent încercate de trecerea anilor şi de costurile de întreţinere în condiţiile în care avem, probabil, cel mai învechit stoc de locuinţe la nivelul UE. Conform unui sondaj IRSOP la nivelul populaţiei urbane cu venituri stabile şi vârstă cuprinsă între 20-65 ani, 3 din 4 români au cel puţin o urgenţă locativă iar una din patru gospodării se plânge de spaţiu insuficient. 59% din gospodării au mai mult de două urgenţe locative iar una din cinci gospodării are probleme de etanşeitate sau necesită consolidare antiseismică. Între 12% şi 16% din totalul gospodăriilor urbane au nevoie de înlocuiri sau reparaţii majore la diferitele categorii de instalaţii. Fiecare familie îşi doreşte şi încearcă să locuiască mai bine. Finanţarea creşterii confortului locativ este o urgenţă pentru dezvoltarea şi incluziunea socială în condiţiile în care pentru multe gospodării veniturile sunt încă prea mici faţă de necesarul de renovare/modernizare locativă iar economisirea e expusă la nevoi şi tentaţii multiple”, spune Lucian Anghel, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe.
EFdeN a lansat a doua ediţie a Ghidului Condiţiilor de Confort, cu sprijinul BCR Banca Pentru Locuinţe (BCR BpL), document ce are ca unic scop îmbunătăţirea calităţii locuirii în România, a anunţat Lucian Anghel.
Potrivit organizatorilor, locuinţele ne pot îmbolnăvi iar Sindromul Clădirii Bolnave este recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind un grup de simptome, fără o cauză clară, asociată cu calitatea precară a parametrilor de confort în clădiri. Deşi cauzele nu sunt clare, numeroasele cercetări care s-au făcut în acest sens au depistat o serie de factori de risc, majoritatea subsumându-se calităţii deficitare a aerului, dar nu numai.
Aceştia susţin că locuinţele trebuie gândite în jurul ocupantului. De multe ori în faza de proiectare a unei clădiri, aspectele care se iau în calcul cel mai mult sunt cele de cost, materiale de construcţie, limitări tehnice, însă de puţine ori o casă este proiectată în jurul utilizatorului.
„Am avut şansa să analizăm, să facem comparaţii şi să găsim soluţiile optime pentru o viaţă confortabilă în locuinţă. Am pornit de la conceptul de casă complet automatizată, în care ocupantul nu mai are deloc grija temperaturii, a calităţii aerului, a apei, însă după ce am testat casa şi am vorbit cu oameni, ne-am dat seama că există nevoia unui control şi din partea utilizatorului. Este doar un exemplu de aspect gândit în proiectare şi optimizat pentru locuitori. Nu avem un set de soluţii standard pentru orice problemă, însă credem că în fiecare clădire poate fi implementată cel puţin una din soluţiile noastre, prezentate în ghid, fără costuri foarte mari”, a adăugat Ana Maria Ghiţă, Responsabil Parteneriate EFdeN.
Ghidul Condiţiilor de Confort se doreşte a fi o unealtă utilă cu care oamenii pot să evalueze obiectiv calitatea locuirii şi metode practice de remediere.
„Pentru a evalua confortul într-o clădire, de multe ori ne sunt suficiente câteva aplicaţii mobile, alteori este necesară prezenţa unui specialist cu echipamente profesioniste. Noi am testat casele EFdeN 4C şi EFdeN Signature, am tras concluziile şi venim acum cu recomandări de evaluare practică şi obiectivă a confortului. În ultimul an, am proiectat şi construit o altă casă eficientă, sustenabilă şi confortabilă, de data aceasta adaptată unui climat cald, cum este cel din Estul Mijlociu. Încă nu ne confruntăm în România cu temperaturi extreme sau cu deşertificare, însă schimbările climatice şi încălzirea globală ne fac să ne gândim dacă într-un viitor mai îndepărtat sau apropiat ne vom lovi de aceste probleme. EFdeN 4C, Centrul de Cercetare a Condiţiilor de Confort cuprinde de anul acesta două case, diferite ca suprafaţă, formă şi volumetrie, dar şi ca echipare şi în plus adaptate pentru contexte sociale diferite’, a declarat Mihai Băiceanu, Coordonator Programe Cercetare EFdeN.
EFdeN este un ONG format din tineri şi studenţi din peste 10 domenii, care se axează pe sustenabilitate, inovaţie şi educaţie. Cu o experienţă de peste 7 ani în cadrul celei mai mari competiţii internaţionale de arhitectură si tehnologii integrate, Solar Decathlon, olimpiada caselor solare, peste 550 de studenţi au făcut parte din proiect, contribuind la proiectarea, construirea şi transportul prototipului de casă solară.